Univers de copil

A+ R A-


Legenda florii soarelui

 

floarea soarelui

Ştefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă, de nu i-ai fi găsit pereche în cuprinsul pământului. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă şi odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de lume, s-a sfătuit cu vracii şi cu toţi cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muţeniei.

La urmă, aşa într-un amurgit de vară, vine la domn o babă, aşa de bătrână, de-şi gâdila pieptul cu nasul, de încovoiată, şi-l povăţuieşte să cheme pe Soare la masă şi să-l cinstească după toate rânduielile cuvenite feţelor strălucite. După ospăţ, când toţi ar fi în toane bune, să trimită fata şi să cerşească o sărutare de la craiul zilei, că numaidecât odrasla lui dragă are să prindă la grai.

Voievodul, îmbucurat, pune la cale mare pregătire. Pe capul stăpânitorului era însa un blestem. Cum se făcu, că Piază- Rea aude de gândurile domnului şi, ca să-i încurce dezlegarea, aleargă fuga în răcorile întunecoase dinspre Lună-răsare şi o găseşte pe stăpâna nopţii bocindu-se de necredinţa Soarelui. Ea se văieta că n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa şi o lasă să alerge ca o dezmetică în urmă şi zicea tânguios:
“Mai bine mă făcea maică-mea muritoare, că tot aş fi avut parte de soţ, dar nu zână, cu pletele învălvătăiate de lumină şi cu sufletul întunecat şi umed ca o peşteră neumblată.”
Piază-Rea prinde la nădejde şi cu întorsături meşteşugite de vorbă, îngână către Lună:
“Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, de aci încolo, te lasă de tot, că el se însoară cu fata lui Ştefan, stăpânul pământului. Iată, chiar deseară li-i nunta.”

Doamna-Nopţilor, pe aci să turbe. Îşi aprinde argintul din faţă şi fulgerând de răzvrătire, se jură pe strălucirea ei, că are să nimicească vlăstarul îndrăzneţului voievod. În noaptea ospăţului, Luna s-a dosit după sprânceana codrilor vecini, pândind să-şi zărescă duşmanca, pentru ca s-o zdrobească.

Soarele, un făt-frumos cu plete de lumină, chefuia cu vodă şi cu toată curtea. Când, pe la sfârşit, intră în sală fata domnului, împodobită ca o primăvară caldă. Cade ea în genunchi la picioarele Soarelui şi-i cere o gură, de mântuire. Luna, furioasă, se ridica turbată peste straja codrilor negri, aruncându-se într-un brâu tremurat de lumină şi pătrunde pe fereastra palatului. A căzut peste faţa rugătoare a fetei ca o ploaie de blestem şi i-a topit chipul în floare galbenă.

Cu toţii s-au îngrozit de turbarea nedreaptă a Lunii. Bătrânul voievod, cu faţa îndurerată de obidă, prinde a spune stăpânei rătăcite a întunericului tot jarul înlăcrimatului său suflet. Luna, neîncrezătoare, sta rece şi fulgerătoare. Mesenii boceau şi ei povestea tristă a odraslei fără noroc.

Soarele, întărâtat, îşi prinde nevasta de belşugul înstufat al razelor şi-i face vânt pe fereastră, de o înnămoleşte departe, în valurile norilor. După aceea, ia pe palmă copila înflorită a temutului stăpân pământean şi o sădeşte în grădină, printre celelalte podoabe, ca s-o aibă îndeaproape spre mângâiere. De atunci, „floarea-soarelui”, cu faţa ei galbenă şi înfiorată de durere, îşi întoarce vecinic chipul întristat, înspre strălucirea craiului zilei, cerşitorându-şi sărutarea mântuitoare.

 

Legende populare româneşti

 


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Legea adoptiei 2011 actualizat…

Legea adoptiei 2011 actualizata si modificata in Romania

Legea adoptiei 2011 actualizata si modificata in Romania   Adoptiile in Romania Numarul familiilor care doresc sa adopte un copil a ajuns in Romania dublu fapta de cel al minorilor ce pot fi...

Vacanta petrecuta la bunici

Vacanta petrecuta la bunici

Vacanta petrecuta la bunici   Va oferim spre lectura povestea “La bunici” este scrisa de Monica Patriciu.   Adi deschide ochii, se uita mirat de jur imprejur, zambeste si se cuibareste sub patura. A...

Cantec de iarna pentru copii c…

Cantec de iarna pentru copii cu saniuta

Cântec de iarnă pentru copii cu săniuţa   Ştiu că Moşului îi plac Cântecele, poezii,         Haideţi, dar acum copii, Să cântăm, poate-o să vină Chiar acum cu voie bună, Încărcat cu jucării.     Săniuţa I Săniuţa fuge, Nimeni n-o ajunge, Are...

Dupa fapta si rasplata

Dupa fapta si rasplata

Dupa fapta si rasplata   Va oferim spre lectura poezia “Dupa fapta si rasplata” scrisa de Daniel Tei. Ilustratia e semnata de Ana Maria Buzea.   Azorica, intr-o zi, Drept in fata lor se-opri Si latra...

Sarcina si dintii copilului

Sarcina si dintii copilului

Sarcina si dintii copilului Cand se pune oare temelia unei danturi sanatoase? Fara indoiala acest lucru se realizeaza inca din timpul sarcinii. Sanatatea gravidei, alimentatia ei corecta, regimul ei...