Bogatiile pamantului in Ardeal

Este rodnic si imblesugat solul acestui petec de pamant, care se cheama Ardealul. Rodnicia vailor si campiilor alterneaza cu podoaba muntilor, cu codrii stravechi, care pana mai anii trecuti erau in cele mai multe parti neatinsi de secure si fereastrau. In adevar, singure padurile intinse ale Ardealului constituie o mare bogatie a acestei tari.

Dar bogatia adevarata nu o aflam la suprafata solului. Produsele, ce se vad la lumina zilei, formeaza abia o mica parte a acelor comori, care zac ascunse in sanul pamantului, in adancimi adeseori foarte mari. In aceste adancimi s-au format in timpuri vechi, nestiute, pe cand varfurile muntilor nostri erau insule sapate de talazurile marii, acele compozitii geologice, care pentru omenire constituie tot atatea comori nepretuite. Acestea sunt metalele de tot soiul – afara de un singur metal, diamantul – apoi sarea, carbunele si apele minerale. In privinta aceasta, tara din cetatea Carpatilor este superioara la multe alte tari, indeosebi daca luam in considerare, ca toate aceste bogatii sunt ingramadite intr-o circumferinta mica, cat e intinderea Ardealului.

Si cu tot acest belsug al pamantului, saracia a pus stapanire pe aceste plaiuri. Tara cu pamant bogat si cu popor sarac …

Ardelenii in general, iar in special romanii nu poseda averi mari, n-au capitaluri. Aceasta e cauza, ca explorarea comorilor din pamant sta pe loc sau se face in masura mica, cu mijloace primitive. Iar unde dam de vreo cultura mai intensa, de o explorare cu mijloace tehnice moderne, acolo sunt angajate firme straine.

Ar fi prea lung a insira cauzele acestei decadente. Ar fi o poveste si trista, si jalnica a arata cum a fost spoliat secole de-a randul de roadele muncii sale acest popor ardelean, destept, harnic si muncitor, dar care isi pierduse, sub lunga apasare, o parte mare din energia sa.

Dar sa lasam trecutul omenesc si sa cautam comorile naturii la locul lor de obarsie, sa vedem unde si cum sunt asezat pe intinderea pamantului ardelean, caci in asezarea lor se observa o norma precisa. Ape minerale, sare, metale, carbuni se gasesc in cantitati mai mici sau mai mari aproape pretutindeni in Ardeal, dar dupa felul lor aceste bogatii sunt asezate in anumite grupari omogene.

Astfel, cu privire la comorile dinauntrul pamantului, Ardealul se imparte, de la este spre vest, adica in directia latitudinii geografice, in trei zone, avand fiecare din ele caracteristica sa distincta.

Zona cea dintai se intinde de la sud spre nord in partea de la rasarit a tarii. Este o regiune muntoas,a alcatuita din muntii hotarnici de catre Moldova si din sirul de munti ai Harghitei, care se intinde paralel cu muntii de la frontiera de la sud spre nord si formeaza cu acestia platourile Ciucului si Gheorghiului. In vaile acestui tinut si mai spre nord in muntii Rodnei se afla aproape toate izvoarele de apa minerala ale Ardealului. Aici sunt si cele mai renumite statiuni balneare, cu imprejurimi incantatoare. Ele sunt urmatoarele: Zizinul (Sacele) de langa Brasv, Valcelele cu regiune placuta de la tara, Covasna la poalele muntilor sudici, Corondul, Homorodul in regiunea de bradet puyternic, Borsecul cu regiunea frumoasa, apoi mai spre nord Sangeorzul si Valea vinului spre Rodna. In afara de acestea se mai afla stabilimente primitive de bai si in alte locuri.

La baile acestea se folosesc la fiecare mai multe izvoare de apa minerala, dar sunt si in alte parti izvoare minerale neexploatate. in partea sudica a Ciucului, in afara de Tusnad, se afla in 12 locuri diferite ape minerale, etc.

Din unele fantani minerale se dace export de apa pana prin Austria si Romania. Cele mai renumite ape de export sunt apa de Borsec, apa de la Valcele, etc.

Zona aceasta o putem numi dupa produsele sale principale, zona apelor minerale. In cuprinsul ei se afla foarte putine metale. Exploatari nu se fac decat in doua locuri. La Balan, spre izvorul Oltului, se afla mine de arama, putin productive si, la nord, la Rodna, sunt mine de argint si plumb. Si tocmai la marginea de catre apus a ei se exploateaza la Holbav (langa Zarnesti) carbuni.

A doua zona se intinde de la sud spre nord prin partile interne ale Ardealului si o putem numi zona sarurilor, caci aici predomina zacamintele de sare, cum altele nu mai gasim in celelalte parti ale tarii. Aceasta e partea cea mai joasa a Ardealului, regiunea de dealuri si coline, de unde s-a scurs mai in urma apa marilor diluviale.