Bolile diareice la sugar II

In explicarea aparitiei bolilor diareice, cauzele favorizante au mai mica importanta, dar ele nu trebuie neglijate, deoarece evitandu-le, frecventa bolii poate fi redusa substantial. Este vorba despre ingrijirea deficitara a copilului, si in special a sugarului, atat in ceea ce priveste mediul ambiant fizic (caldura, frig, umiditate), cat si conditiile de igiena individuala si colectiva in care sunt crescuti copiii. La acestea se mai adauga si unele particularitati constitutionale, capabile sa favorizeze aparitia si sa determine severitatea bolilor diareice la copii, cum sunt: varsta mica (copilul aflat in prima luna de viata si sugarul in primele 3 luni de viata), prematuritatea, distrofia, malformatiile aparatului digestiv.

Din aceasta varietate etiologica a bolilor diareice la sugar, ne vom opri la boala diareica acuta a sugarului (dispepsia acuta). La aceasta forma comuna a tulburarilor digestive acute ale sugarului, cu caracter functional si reversibil, nu intotdeauna se pun in evidenta, prin examenele de laborator, agentii patogeni cauzali (bacterii, virusi, ciuperci), desi, in mod cert, multe din aceste imbolnaviri sunt de natura infectioasa.

Debutul bolii diareice acute la sugar este sesizat, in cele mai multe cazuri, cu multa usurinta de catre mama, simptomele evocatoare fiind:

§         modificarea apetitului copilului, fie in sens cantitativ (mananca numai o parte din biberonul sau), fie calitativ (refuza alimentatia pe care inainte o accepta cu placere, primind cu “sete” ceai si uneori nici pe acesta);

§         voiciunea si buna dispozitie a copilului sunt inlocuite treptat cu o stare de apatie, de indiferenta la ceea ce-l inconjoara (chiar fata de mama sa, de care este atat de legat in conditii de sanatate deplina);

§         aparitia febrei (nu constituie regula) cu variatii intre 37,8º - 39º, fara diferente semnificative intre rezultatele inregistrate dimineata si seara. Febra copilului preceda, in cele mai multe cazuri, aparitia scaunelor diareice, dar sunt situatii in care ea apare concomitent sau chiar dupa aparitia primelor scaune modificate;

§         varsaturile, de asemenea, preced sau apar odata cu scaunele diareice. In unele cazuri varsaturile sunt severe si aproape continue, agravand starea copilului. Continutul lor este la inceput alimentar (cuprind restul alimentelor neevacuate inca din stomac), lichid (copilul varsa uneori toata cantitatea de lichide care i se da de baut) si in cazuri severe, bilios (copilul varsa bila si continutul intestinal);

§         dureri abdominale sub forma de colici, care impiedica odihna copilului si care alarmeaza persoanele din anturajul sau;

§         diareea este simptomul cardinal al bolii, apare fie precope, fie dupa simptomele descrise si se manifesta diferit de la bolnav la bolnav, in functie de momentul evolutiei bolii. In cele mai multe cazuri, un numar de 5-8 scaune in 24 de ore este concludent pentru a defini starea de boala. In cazuri severe, numarul lor poate ajunge la numarul zecilor, cu atat mai putin consistente (mai lichide) si mai reduse cantitativ, cu cat numarul este mai mare. Ele pot varia ca aspect, de la mucogrunjos, la mucopurulent, mucosanguinolent (in special, in infectiile cu bacilul dizenteric) sau lichid (de culoarea galbuie sau verzuie). Ca urmare a numarului crescut de scaune acide, copilul prezinta eritem fesier si perianogenital, care merg uneori pana la eroziuni cutanate locale severe, dureroase, prezentand riscul unei usoare suprainfectari;

§         scaderea in greutate, daca nu se intervine rapid si complet in tratarea bolii;

§         alterarea starii generale, manifestata prin deshidratare, stare toxica, alterarea functiilor vitale ale organismului si a starii de constienta. Fara un tratament corect si intens si fara o supraveghere deosebita atat din partea medicului, cat si din partea familiei, evolutia poate fi fatala in acest moment al bolii.

Bolile diareice la sugar I

Bolile diareice la sugar III