Boney - elefantul pe tricicleta

Va oferim spre lectura povestirea “Boney - elefantul pe tricicleta”, scrisa de Ruth Manning-Sanders, tradusa in limba romana de Nina Sanculescu.

Numarul de circ care-l facu pe elefantul Boney celebru a fost acela in care se plimba pe tricicleta. Directorul circului, domnul Lockhart, daduse sa i se faca o tricicleta speciala pentru el: era foarte mare si foarte grea. Trebuia sa fie asa pentru ca sa poata duce un elefant! Avea in loc de volan o biela lunga si patru pedale uriase si rotunde, mai mari decat labele lui Boney. Boney, care invatase sa stea in scaun si in leagan, se urca usor in sa si singur descoperi cum sa-si aseze biela in trompa si incepu sa se joace cu ea, miscand-o incoace si incolo.

Dar tricicleta nu se misca, nu inca, fiindca domnul Lockhart ii pusese pene de lemn in fata si in spatele fiecarei roti, si lasa penele acolo pana cand se incredinta ca Boney statea in sa ca la el acasa.

Si pe urma, intr-o zi, lua de-acolo penele. Ce avea sa se intample? Se ingrijora putin. Are sa se sperie oare Boney cand tricicleta va incepe sa se miste? Are sa incerce cumva sa sara si poate o va rasturna? Nimic din toate astea! In culmea bucuriei, el incepu sa pedaleze sic and intelese ca nu-i trebuia decat sa se mite din biela ca sa faca tricicleta sa o apuce oriunde ar fi vrut, se arata triumfator! In zece minute, Boney, alerga fericit in cercuri. Si desi el habar nu avea de asta, a fost primul elefant de pe lume care putea sa se plimbe cu tricicleta.

Deveni astfel renumit si calatori in toata lumea. Odata insa, cand se gasea in Franta, pe o scena in aer liber se petrecu ceva cu totul nemaipomenit. Ajunsese atat de dibaci, incat putea sa execute cu tricicleta lui cate un opt, in modul cel mai maiastru. Dar in ziua aceea plouase si scena de lemn era alunecoasa, asa ca-n mijlocul unei rasuciri in forma de opt, rotile derapara, isi pierdura directia si Boney, cu tricicleta cu tot, zbura peste platforma, in orchestra care se gasea dedesubt.

Muzicantii sarira in picioare si o luara la goana, caci Boney, pleosc! ateriza drept pe marea toba. Dar daca instrumentistii se inspaimantara, Boney nici gand! Era stapan pe situatie. Se ridica, scuturandu-se, ca si cum ar fi spus: “Ei, comedie, lucruri din astea se pot intampla celui mai destept dintre noi.” Dupa asta, culese tricicleta, o ridica pe platforma, se aseza linistit in ea, lua biela in trompa si, intr-o clipa, iata-l din nou pedaland rotund si rotund in figurile lui de opt, atat de linistit, de parca nimic nu s-ar fi intamplat.