Univers de copil

A+ R A-


Caii faraonilor

Caii faraonilorCainele a fost primul animal domesticit de om, primul aflat alaturi de el in negura timpurilor, iar ultimul, se pare, a fost calul. Locul in care a fost domesticit pentru prima data este inca subiect de disputa. Ultimele cercetari pun sub semnul intrebarii suprematia detinuta pana in prezent de Ucraina: calul a fost domesticit, se crede, in cursul mileniului al III-lea, inaintea erei noastre, atat in sudul Marii Carspice, cat si la sud de Dunare sau in sudul Peninsulei Iberice. Tot in acea vreme, in lipsa de altceva, in Egipt erau folositi pentru tractiune magarii. Va mai trece catva timp inainte ca in Valea Nilului sa apara calul. Cat timp? Specialistii mai discuta inca, dar de curand au aparut dovezi ale existentei calului in tara faraonilor.

Recent, la Tell Heboua – acolo unde se afla in antichitate Tjarou -, a fost facuta o importanta descoperire, si anume cel mai vechi schelet al unui cal gasit pana acum in Egipt (de fapt, in urma cu cativa ani, a mai fost gasit un schelet in acelasi sit; el nu a fost inca studiat). Schelete de cai au mai fost descoperite pe teritoriul Egiptului, insa ele datau din perioada Regatului Nou (1580-1085 i.e.n.). De data aceasta, este vorba de un schelet de cal mult mai vechi.

Oasele au fost gasite la o adancime de 4 m, in apropierea vechii cetati egiptene Tjarou, situata in vestul Peninsulei Sinai, si supranumita “Poarta Orientului”, datorita asezarii sale. Ea a fost cucerita, in timpul celei de-a doua perioade intermediare (circa 1785-1580 i.e.n.), de hicsosi, pentru care avea o importanta strategica. S-a afirmat ca aceasta descoperire ar sustine ipoteza conform careia calul a fost introdus in Egipt de catre razboincii hicsosi, care veneau din Asia. Se pare ca acestia au adus in tara faraonilor calul si carul, fierul, ca si razboiul de tesut vertical.

Hicsosii sunt pomeniti in textele antice ca invadatori, “o rasa necunoscuta venita din Orient”, patrunzand in forta pe teritoriul Egiptului. Autorul antic Flavius Josephus (care a trait in secolul I e.n.) il citeaza pe marele preot egiptean Manethon (secolul al III-lea i.e.n.), de la care au ramas pasaje referitoare la hicsosi si care ii prezinta in culori sumbre pe invadatori. Daca nu am fi avut aceste pasaje, astazi ne-ar fi greu sa cunoastem imprejurarile in care a avut loc invazia, deoarece, dupa alungarea hicsosilor, egiptenii au distrus toate monumentele care ar fi putut aminti de prezenta invadatorilor in Valea Nilului, asa ca vestigiile arheologice sunt aproape inexistente. Astazi, specialistii sunt de parere ca Manethon a exagerat atunci cand a prezentat atrocitatile comise de hicsosi, pentru a scoate in evidenta meritele “eliberatorilor” Egiptului, faraonii Kamose (ultimul rege din dinastia a XVII-a) si Ahmes I (Primul rege din dinastia a XVIII-a).

Adevarul este ca hoardele calaretilor asiatici, care au jefuit si incendiat cetatea Memphis, nu au fost chiar atat de salbatice cum afirma Manethon. De fapt, hicsosii nu au reusit sa cucereasca intregul Egipt, ci au ramas in Delta Nilului. Istoricii stiu, datorita unui papirus conservat la Muzeul din Brooklyn, ca a existat un fel de “coloana a V-a hicsosa”, care s-a infiltrat, incet-incet, in Egipt: papirusul cuprinde lista personalului folosit intr-o ferma din regiunea Thebei, unde asiaticii reprezinta mai mult de jumattae din totalul lucratorilor. Acestia i-au sprijinit, desigur, pe cuceritori, atunci cand a sosit momentul. Fara indoiala. Invadatorii au profitat si de slabiciunea interna a regatului egiptean.

Ei au navalit in Egipt, calari sau in care, punandu-si dusmanii pe fuga, spun autorii antici. Se pare insa ca, desi textele ii mentioneaza cu miile vestigiile arheologice si paleontologice se pot numara pe degete. Acesti cai veniti din Asia nu apar in nicio reprezentare contemporana (basorelief, fresca, etc.), afirma Florence Braunstein-Silvestre, specialisa, in iconografia calului din Egipt. Osteologia a avut ca indicii, pana la recenta descoperire de la Tell Heboua, doar doi dinti gasiti in 1976 la Tell el-Daba, acolo unde s-a aflat Avaris, capitala invadatorilor hicsosi. Cat despre care, pana in prezent nu a fost descoperit nici unul in nici un sit hicsos. Singurele ecvidee descoperite in numar mare in siturile hicsose sunt … magarii. Iar domesticirea modestului animal este clar atestata de gravuri si oseminte, cu mai bine de 1.500 de ani inaintea celei a calului.

Calul de la Tell Heboua este de aceea considerat o descoperire de exceptie. Scheletul sau (ca si cel descoperit in acelasi sit in urma cu cativa ani) a inceput sa fie studiat de specialistii de la Muzeul de istorie naturala din Geneva, Elvetia. Arheozoologul Louis Chaix, care se ocupa de analiza scheletului, declara ca este deocamdata greu de spus cum arata calul, dar este sigur ca avea 1.40 m inaltime. Probabil ca acest animal era descendentul direct al cailor domesticti inca din neolitic in Ucraina, deoarece nu seamana cu caii cunoscuti mai tarziu in Valea Nilului, care au numai 1.20 m inaltime.

Scheletele celor doi cai vor furniza, fara indoiala, date interesante despre stapanii lor veniti din indepartata Asie. Ele confirma mai ales faptul ca in secolul al XVII-lea i.e.n., calul era cunoscut in Egipt, desi unii cercetatori se indoiau de aparitia acestuia inainte de domnia faraonului Tuthmes I (1530-1520 i.e.n.). De altfel, din perioada Regatului Nou dateaza primele reprezentari ale unor cai inhamati la care. Se prea poate ca aceste animale sa fi fost rare la acea data si artistii sa nu le fi reprezentat dupa natura, pentru ca siluetele de cai nu sunt bine proportionate, dupa parerea specialistilor. Chiar daca acesti cai au aparut in Egipt mai devreme decat se credea, inca de la sosirea hicsosilor in tara garapnilor, probabil ca erau animale foarte rare. Cat despre primele care, chiar si cele folosite in lupta, erau inca trase de magari sau boi. Abia in timpul domniei lui Rahmes al II-lea, in secolul al XIII-lea i.e.n., carul a inceput sa fie folosit “pe scara larga”, de aici incolo aparand frecvent in fresc si basoreliefuri.

Scurta cronologie

·         Perioada predinastica

- Domesticirea magarului

·         Regatul vechi

·         Prima perioada intermediara

·         Regatul mijlociu (2160-1785 i.e.n.)

- Primele incursiuni ale hicsosilor in 1730 i.e.n.

·         A doua perioada intermediara (1785-1580 i.e.n.)

- Dinastiile XV si XVI hicsose, Kamose, ultimul faraon din dinastia XVII, asediaza cetatile Heliopolis, Tjarou si Avaris, stapanite de hicsosi.

·         Regatul Nou (1580-1085 i.e.n.)

- Dinastia XVIII Ahmes I (1580-1558 i.e.n.). Hicsosii sunt alungati pentru totdeauna dn Egipt. Textele mentioneaza pentru prima data carul, la care erau ingamati pribabil magari sau boli.

- Tuthmes I (1530-1520). Prima reprezentare a cailor atelati la car. Din aceasta epoca dateaza sapte schelete de cai.

·         Dinastia a XIX-a

- Reprezentarile de cai (mai ales scene de razboi) ating apogeul in epoca Ramesizilor.

·         Ramses al II-lea (1298-1232 i.e.n.)

- Carul este frecvent folosit in lupta.

Deocamdata, descoperirea de la Tell Heboua nu sustine in totalitate ipoteza acelor hoarde salbatice asiatice care s-au napustit, calare, asupra Egiptului intre epoca Regatului Vechi si perioada Regatului Nou. Descoperirile arheologice viitoare vor elucida, sa speram, si acest mister al faraonilor.

Lia Decei

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Intoxicatiile cu aluminiu si e…

Intoxicatiile cu aluminiu si efectele nocive pentru om

Intoxicatiile cu aluminiu si efectele nocive pentru om Intoxicatiile cu aluminiu au numeroase efecte nocive asupra organismului uman. El devine sigur nociv, acumularile progresive ducand la acele depozite incompatibile cu buna...

Misteriorul om salbatic ciudat…

Misteriorul om salbatic ciudatul cadavru din gheata

Misteriorul om salbatic - ciudatul cadavru din gheata Pe 17 decembrie 1968, la Rollingstone, in Minnesota (S.U.A.), Bernard Heuvelmans si Ivan Sanderson au intrat in rulota unui negustor de balci, numit...

Numarati pana la trei

Numarati pana la trei

Numarati pana la trei   Va oferim spre lectura poezia “Numarati pana la trei” scrisa de Dumitru Dragan.   Sa privesti si sa nu crezi; De la Capra cu trei iezi Poti sa-nveti cu mult temei Numaratul...

Ghiocei quilling

Ghiocei quilling

Ghiocei quilling   Odata cu primele raze de soare isi fac aparitia, pentru a vesti venirea primaverii, ghioceii. De o frumusete si sensibilitate aparte ghioceii nu au cum sa lipseasca de Martisor...

Poezii de toamna de Tudor Argh…

Poezii de toamna de Tudor Arghezi

Poezii de toamna de Tudor Arghezi   Toamna de Tudor ArgheziStrabatem iarasi parcul, la pas, ca mai-nainte.Cararile-nvelite-s cu palide-oseminte.Aceeas banca-n frunze ne-asteapta la fantani.Doi ingeri duc beteala fantanilor pe maini.