Univers de copil

A+ R A-


Cella Delavrancea vorbind despre tatal sau Barbu Stefanescu Delavrancea

 

Prenumele ei aminteste de un instrument, iar numele de familie de scriitorul care i-a fost tata.

 

“Sensibilitatea artistica innascuta in temperamentul lui Barbu Delavrancea a impletit in acelasi fir puterea epica si vibratia lirica. Toata opera lui este strabatuta de acest izvor de creatie. In preferintele sale literare si muzicale se afirma acelasi puls. Adora pe Dante despre care spune intr-o scrisoare adresata doctorului Alecu Ureche in 1893: «Nici un poet n-a fost mai activ, mai energic, mai erou in imensa lui melancolie». Venera simfoniile lui Beethoven, in special simfonia a V-a si a VII-a. Cand studiam la pian, venea, asculta, imi facea observatii intotdeauna juste si-mi spunea adesea: «cand vrei sa-ti faci sufletul, sa canti sonate de Beethoven». Inzestrat si cu darul picturii, era un cunoscator neintrecut in aceasta arta, iar cand calatorea in Occident se ducea sa viziteze muzee zilnic. Pentru Mona Lisa, celebrul portret al lui Leonardo da Vinci, avea o adevarata dragoste si la Paris o vizita in fiecare zi, stand pe vorba cu dansa, cum ar fi stat cu o fiinta vie. Acel suras enigmatic al Giocondei i-a inspirat zguduitoarea drama A doua constiinta, care n-a fost reprezentata niciodata, fiindca eroina trebuia sa semene cu Mona Lisa si tipul acela feminin nu s-a putut gasi printre actrite.

Crescut in graiul popular, ascultand povesti framantate de veacuri, visand la stele cand se intorcea din oras cu tatal sau, Stefan pe nume, in caruta golita de granele pe care le vanduse la targ, Barbu, copilul mezin, si-a adunat in suflet ritmul magic al sintezei, eleptica verbului care sageteaza melodia graiului popular cu nuantarile bogate …

Incarcat cu bogatii izvorate din geniul autohton, si-a plamadit dragostea de popor cu vitejia unei inimi care n-a incetat de a bate pentru dreptate, mila si arta …

Caracterul parintelui meu era asemenea marii, in vesnica ei miscare. Nervos, impresionabil, generos, frematand vesnic in apararea unei cauze pe care o socotea demna de a i se sacrifica, nu-si precupetea niciodata avantul si nu se preocupa de oboseala fireasca a unui organism care traia intr-o vesnica tensiune“.

 

Cella Delavrancea – Tatal meu; Tribuna, an II, 1958, nr. 15 (62), 12 aprilie, p. 1 si 10


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Poveste cu un lup si o raza de…

Poveste cu un lup si o raza de soare

Poveste cu un lup si o raza de soare   Iata o poveste cu un lup si o raza de soare, in versuri, scrisa de Traian T. Cosovei.   Intr-o padure dintr-un taram fermecat, Peste...

Sa confectionam martisoare din…

Sa confectionam martisoare din paste fainoase

Sa confectionam martisoare din paste fainoase   Doriti sa confectionati martisoare din paste fainoase (macaroane)? Nimic mai simplu … Urmariti instructiunile de mai jos si veti realiza niste martisoare frumoase numai...

Ratusca cea urata de Hans Chri…

Ratusca cea urata de Hans Christian Andersen in limba engleza

Răţuşca cea urâtă de Hans Christian Andersen în limba engleză O poveste minunată pentru copii: Răţuşca cea urâtă de Hans Christian Andersen. Povestea a fost scrisă în 1844. Vă oferim şi...

Vizualizarea liniilor de camp …

Vizualizarea liniilor de camp magnetic fizica distractiva

Vizualizarea liniilor de camp magnetic - fizica distractiva Experimentul pe care vi-l propunem va satisface dorinta de a patrunde in tainele fizicii si, de ce nu, simtul estetic. Daca luati o...

Mickey Mouse cel mai celebru s…

Mickey Mouse cel mai celebru soricel din istorie Soricelul Mickey a fost o aparitie inedita pe firamentul marilor vedete. Nu stim de ce cinematografistii nostri persista a-i numi pe nemteste „Mickey...