Coloritul penajului la pasari

Etalarea coloritului stralucitor al unor masculi este un stimulent pentru femela. Prin zboruri gratioase, prin miscari, multi masculi isi pun coloritul in evidenta.

Asa, de exemplu, gusa rosie (Erithacus rubecula), pentru a-si arata coloritul rosu al penajului gusii, se aseaza intotdeauna pe o ramura mai inalta spre a fi vazut de jos de catre femela.

Paunul isi desface coada in evantai pentru a-i fi remarcate petele mari albe situate pe fondul negru al remigelor.

Masculul pasarii lira (Menura) isi da coada peste cap pentru a i se admira varietatea plina de stralucire a intregului penaj.

Cateva exemple interesante de parada nuptiala le da P. Grasse. Curcanul ochios salbatic (Agriocharis occelata) traieste in carduri in padurile Yucatanului si Guatemalei da batai cumplite cu adversarii. Odata adversarul batut, ranit sau chiar omorat, invingatorul danseaza in jurul invinsului si scoate tipete puternice. Femela fascinata de frumusetea si dansul invingatorului ei cedeaza.

Ciocanitoarea mare (Dendrocopos major) – masculul, in perioada reproducerii, are un penaj viu colorat, marcat prin albul de pe frunte si o scufita rosie; danseaza, ciocaneste in scoarta arborelui, atragand femela mai aproape dupa care incepe un dans acrobatic, etalandu-si penajul pestrit, pana ce femela extaziata, il urmeaza la imperechere.

Dropia mare de Australia (Choriotis australis) masculul, galgaie sunete, isi umfla sacul gular in asa fel incat ii ajunge pana la picioare, ca o imensa barba. Sacul astfel umflat joaca rolul unei camere de rezonanta care amplifica cantecul. Cantecul si numeroasele gesturi ajung pana la urma sa impresioneze femela si sa-i acorde favoarea.

Batausul (Philomachus pugnax) care traieste si la noi, isi apara teritoriul de reproducere cu insistenta. Patrunderea unui alt mascul provoaca o crunta bataie a acestuia cu aripile si ciocul. Excitat, agitat, daca in teritoriu intra o femela, se apleaca dezordonat, se chirceste, se apleaca si isi etaleaza coada. Aceasta atitudine de apel are un efect de indemnare a femelei la copulatie. Femela se apropie de mascul, ii mangaie cu ciocul si se freaca de el. Face zboruri scurte sau sta pe loc si apoi isi lasa coada jos etaland-o, dupa care masculul, o fecundeaza si apoi continua lupta contra rivalilor sai.

Pasarea paradisului (Diphyllodes magnificus), in timpul reproducerii, isi cauta un luminis; il curata de iarba pe o suprafata destul de mare, indeparteaza toate crengutele si frunzele moarte si apoi asteapta cateva ore pe zi, pana ce se iveste vreo femela; asteptarea poate atinge cateva luni. Odata femela intrata in teritoriu, se agata de o ramura situata deasupra ei, isi etaleaza penajul verde al abdomenului, isi umfla gusa neagra si corola penelor aurii pana ce isi castiga toata maretia.

Mai interesanta este parada nuptiala la pasarile paradisului cu leagan si la pasarile gradinari. Masculul pasarii de matase (Ptilonorhynchus violaceus) din padurile umede ale Australiei Orientale, este de talia unei potarnichi si in vederea reproducerii, alege un loc cu tufaris situat in penumbra, unde in doua zile construieste un leagan din ramurele. In fata leaganului isi face o platforma, tapisata cu crengute cazute si frunze moarte, pe care o delimiteaza lateral cu niste “uluci”, paralel asezate, facute din betisoare implantate vertical, fiecare in lungime de 25-33 cm. Pasarea acopera platforma (si nu interiorul leaganului) cu obiecte colorate variat, avand predilectie pentru albastru; pene de papagal, petale de flori si cu alte culori: galbene, verzi sau cenusii. In sfarsit, dupa aceasta, picteaza fata interioara a leaganului si fiecare betisor (uluca) cu un colorant albastru extras din baca unor plante, din pasta compusa din carbune ars amestecat cu saliva sau din pasta formata din rumegus de lemn amestecata cu saliva. Anumiti masculi, macinand fragmente de scoarta fibroasa isi alcatuiesc un fel de burete spongios in cavitatea bucala, in care retine colorantul pe durata actiunii de picture. Saliva incarcata cu colorant este lasata sa se scurga printre falci pe fiecare betisor intr-un strat de 2-3 mm.

Parada are loc la rasaritul soarelui. Femela se apropie circumspecta de leagan, patrunde in teritoriu sau se opreste pe o ramura pentru a asista la pantonima ce urmeaza a o executa masculul. Acesta, excitat la vederea femelei ia in cioc o pana de papagal sau o cochilie de scoica, isi etaleaza coada in evantai, isi rasfira aripile, apleaca capul si isi alungeste coada. In aceste miscari, penajul lui devine si mai stralucitor in bataia soarelui; ochii lui albastri devin exorbitanti si injectati. Femela tresalta extaziata la stralucirea penajului. Scoate cateva sunete guturale. Masculul continua parada, bate din aripi si din coada, executa pasi mari, sare, alearga. Dupa aceasta, se opreste si priveste inaintea lui cu un aer amenintator. Lasa sa-i cada jos obiectul tinut in cioc, ia altul si salta in jurul celuia pe care l-a lasat jos. Aceasta agitatie nebuna dureaza de la cateva secunde pana peste o jumatate de ora.

O comportare similara are si Chlamydera nuchalis, tot din grupa pasarilor paradis, respandita in Australia si Noua Guinee, cu exceptia ca aceasta isi orneaza teritoriul de reproducere cu oase albe iar in lipsa acestora cu pietricele turtite si albe sau cu cochilii de melci (pana la 300) sau carapace de crabi (pana la 1.300 de bucati).

O serie intreaga de ritualuri diferite de la specie la speci in care penajul joaca cu rol esential.