Copilul si arta

A vorbi despre copil intr-o revista de arta e un fapt semnificativ ce arunca noi lumini asupra importantei ce trebuie data tuturor manifestarilor artistice ale copilului. In cei mici salasluiesc viitorii intelegatori de arta si mai ales viitorii creatori. De felul cum sunt indrumati si de dragostea pe care le-o insuflam fata de arta, depinde intelegerea lor viitoare pentru orice manifestare artistica. Pedagogia moderna a inteles acest lucru si in rezolvarea multiplelor probleme de educatie, s-a ocupat si de aceasta importanta latura.

Insemnatatea data de pedagogii moderni incercarilor plastice ale copilului: desen, culoare, modelaj in plastilina si concluziile revelatoare la care s-a ajuns au determinat o revolutie in acest domeniu. Pana acum, o copie fidel executata era etalonul de recunoastere a talentelor. Prin cercetari, studii si anchete, s-a ajuns la schimbarea completa a acestei mentalitati, caci apropierea plina de dragoste si intelegere fata de copil a dus la explicarea psihologica a manifestarilor lui. S-a gasit astfel drumul si metoda prin care un copil lucrand liber sa-si poata evidentia clar multiplele fatete ale talentului.

Nu se mai cere executarea precisa si perfecta, copiind modele care sunt departe de sfera lui de preocupari. Ca exemplu, amintim acele tipice modele de desen pentru clasele primare, dupa care copilul era silit sa repete, pana la o executie perfecta, obiecte indiferente lui: o roata, o donita, o palnie etc., ci potrivit varstei, interesului si curiozitatii lui firesti, copilul alege si deseneaza dupa natura, dintre lucrurile inconjuratoare, acelea care il intereseaza ca forma sau culoare. Coloarea s-a dovedit un auxiliar pretios, in predarea desenului la copii, caci prin jocul viu al petelor, atrage mai mult decat arabescul liniilor, de foarte multe ori, greu de prins.

Aceasta este calea naturala de urmat, caci s-a observat cum din frageda varsta, copilul isi inventa un joc plin de expresie - desenul - prin care amuzandu-se se manifesta in libertate, spontan si personal.

Acest limbaj natural gasit de el, inainte chiar de a fi exersat scrierea, ni-1 descopere in intregime si ne face atenti asupra importantei ce trebue acordata acestor smargalituri pline de originalitate.

Aproape toti copiii mici deseneaza bine, reproducand din imaginatie cu fidelitate si minim efort, scene extrem de complicate: o parada - o petrecere campeneasca, grupuri de scolari in recreatie. Spiritul lor de observatie treaz, mereu la panda in cautare de noutati, se exprima limpede in aceste compozitii si dicteaza prin predilectiile, calitatile si defectele lui, drumul pe care cu pricepere trebuie condusi.

Mai tarziu, crescand, observa greselile de constructie pe care le fac si pierd din minunata indrazneala pe care o aveau atacand, subiecte greu de executat - a caror naivitate insa cucereste - dar se gasesc motive noi de executat ca grupuri de flori, fructe si obiecte pe care nesimtite se pot invata atatea reguli de desen necesare.

Desenul asa cum il enuntam noi, poate fi si document cu succes intrebuintat, nu numai la descoperirea talentelor, dar si la formarea fisei individuale a copilului. Spiritul de ordine, dragostea de detalii si exactitudinea sau fantezia bogata, neprecizia formelor si finetea de culoare sunt pretioase indicii ce pot fi utilizate la alegerea unei cariere. Intr-un desen lucrat cu placere si libertate se poate vedea ca intr-o oglinda - caracterul, gradul de dezvoltare, spiritul de observatie si initiativa, independenta copilului.

Desi au inceput sa se schimbe invechitele metode de a preda desenul, parintii si unii profesori inca nu inteleg ca scopul desenului in scoala nu e de a forma desenatori perfecti si inexpresivi, ci de a da prilej copilului sa se exprime si in acest fel exersandu-se in acelasi timp in observarea directa a naturii. Invatamantul, in general, tinde sa formeze personalitatea copilului dezvoltandu-i armonios posibilitatile innascute.

Ne intereseaza deci un desen copilaresc-expresiv, nu unul perfect, rece. In strainatate s-a lucrat mult in acest domeniu. Pedagogi si artisti insemnati, dupa campanii indelungate, au reusit sa atraga atentia tuturor asupra rezultatelor surprinzatoare la care se poate ajunge dand prilej copiilor de a se manifesta liber si dupa posibilitatile varstei. Pentru a avea aceste rezultate e nevoie insa de inteligenta si de foarte mare dragoste fata de copil. A respecta copilaria neimpunandu-i formule sau tipare improprii, e o sarcina grea pe care numai cu mare pricepere o duci la capat.