Univers de copil

A+ R A-


Despre Ipotestii lui Eminescu

Despre Ipotestii lui EminescuLa numai cativa kilometri de blanda si molcoma asezare a Botosanilor, un drum de tara te poarta peste dealuri la Ipotestii lui Eminescu. Strabatand aceasta distanta, adica pornind spre raiul Luceafarului poeziei romanest gandul cheama, aproape fara sa vrea, imagini si metafore, ritmuri si ecouri atat de cunoscute: “De treci codrii de arama/ De departe simti vuind/ Si-auzi mandra glasuire/ A padurii de argint”.

La intrarea in sat, pe un deal aflat in stanga drumului se afla muzeul memorial “Mihai Eminescu”. Sufletul iti este de indata cuprins de infrigurare si pasesti sfielnic pragul portii. Pomii din curte mai poarta parca si azi, dupa decenii, aminirea copilului de altadata ce ratacea prin codrii Ipotestilor: “Copil fiind paduri cutreieram/ Si ma culcam ades langa izvor …” (undeva, la trei kilometri de aici se afla si lacul din poezie).

Dar casa in care s-au tesut visurile si sperantele copilului de odinioara nu mai exista. Fostul proprietar, dr. C. Papadopol a daramat-o.

Atunci taranii din Cucoreni au trimis o scrisoare de protest prefectului de judet si “lumii intelectuale a judetului Botosani”. Continutul ei (fotocopia se gaseste in muzeul de azi) este zguduitor: “… videm cu durere in suflet ca, casa din satul Ipotesti … a fost daramata in mod miselesc …; toti taranii acestei commune uniti intr-un glas, protestam, inaintea intelectualilor din judetul Botosani, din intreaga tara si in fata lumii intregi …

In numele tuturor ce sunt romanesti protestam …

Indrazneala comisa de dl. Dr. Papadopol, de a distruge pana la pamant casa copilariei acestui mare geniu al poeziei universale, o consideram o mare crima …

Aceasta casa era ceva sfant pentru noi caci ori de cate ori trecem pe langa ea ne patrunde pietatea, sfintenia si iubirea ce trebuie s-o pastram marelui disparut …”

Actuala cladire a muzeului, reconstituita dupa o fotografie din arhiva familiei Eminovici, reproduce, in mare, arhitectura si ambianta de odinioara.

In camerele muzeului sunt oglindte (prin fotografii, extrase din presa, corespondenta etc.) pe rand etapele vietii si creatiei poetului. Cunostintele avute dinainte se completeaza, date si imagini, versuri si ganduri apartinand celui mai mare poet al nostru capata parca aici, la Ipotesti, consistenta si valoare mai mari decat oriunde. In prima dintre incaperile muzeului pot fi vazute fotografiile unui numar al revistei “Familia” (asa cum arata ea pe vremea debutului lui Eminescu), lista poeziilor publicate de revista oradeana si versurile atat de cunoscute “De-as avea …” (prim creatie eminesciana care a vazut lumina tiparului in “Familia”). Nu lipsesc nici cuvintele, devenite cunoscute public mai tarziu, ale lui Iosif Vulcan ce insoteau poeziile: “Farmecul gingas al poeziilor, considerand si etatea tanara a autorului ne indica un talent adevarat, care avea un viitor frumos in literature romana. De aceea, publicam cu placer acele inspiratiuni juvenile: prima apare in nr. 6 al “Familiei” din anul acela” (1866 n.n.).

Mai departe etapele vietii poetului – calatoriile prin tara, studiile la Viena si prietenia cu Slavici, perioada revizoratului, viata plina de lipsuri: “Ramas fara o pozitie materiala asigurata si purtand lovitura morala ca o rana care nu se poate vindeca, voi fi nevoit sa reiau toiagul pribegiei. O singura fericire ar renaste in sufletul meu, daca as putea sa ascund nedreptatea; posteritatea nu vrea sa afle ca am suferit de foame din cauza fratilor mei”. (exponat)

In vara lui 1883 Eminescu are primul acces al bolii care avea sa-i aduca sfarsitul. Cand iese din sanatoriul Ober-Dobling si afla ca prietenii au deschis o lista de subscriptie pentru a-l ajuta se simte zguduit pana in adancul sufletului: “Nu te pot incredinta in destul – scrie el lui Vlahuta – cat de odioasa este pentru mine aceasta specie de cersetorie, dezhizata sub titlul de subscriptie publica, recompense nationala etc. E drept ca n-am bani, dar aceasta e departe de a fi un motiv pentru a intinde talgerul in public” (fotocopie, exponat).

Seria exponatelor din muzeu evocand etape din viata si creatiile sale se sfarseste cu cateva carti (editii vechi) si fotografii.

Alaturi, langa muzeu, doua morminte ale parintilor poetului si o capela modesta, parca obosita de timp, indeamna la reculegere, intorc gandul si inima spre vremurile de altadata: “Unde esti copilarie/ Cu padurea ta cu tot?”.

Mai departe, in vale, sta satul iar dincolo de el se intind dealurile si padurile. Ca o dulce mangaiere, eternizandu-le, soarele aminteste parca, la fiecare trecere a sa, de frumusetile si bogatiile eterne ale acestui pamant. Ca-n poezia fiului de caminar …

N.B.: De fapt, de numele bradului din Ipotesti se leaga multe orase si locuri din tara. La Bucuresti, de pilda, in str. Piata Amzei, pe unul din blocuri, o placa memoriala indica locul pe care a existat casa in care Slavici l-a gazduit o vreme pe Mihai Eminescu. La Giurgiu, in parcul orasului se afla un bust al poetului Mihai Eminescu (realizat de I. Jalea) amintind de trecerea poetului prin Giurgiu la varsta de 15-16 ani, cand se angajase ca muncitor in port. La Sibiu (str. Tribunei nr. 22) se afla o placa memoriala pe cladirea in care a locuit M. Eminescu in timpul turneului cu trupa teatrala Pascaly (1868). La manastirea Putna, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, in curtea interioara, se gaseste o cruce a carei inscriptie aminteste festivitatea de la Putna din anul 1871, la organizarea careia Mihai Eminescu a avut cea mai mare contributie. Se spune ca poetul a dormit in fan, in incaperea din foisorul aflat la intrarea in manastire.

V. Buzoianu


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Brotacelul

Brotacelul

Brotacelul Mic, nevinovat, dragalas, e printre ultimele animale carora le e frica de iarna ce vine. La fel ca greierele, renunta foarte greu la cantat, dupa ce toata...

Sa invatam sa desenam un ganda…

Sa invatam sa desenam un gandacel

Să învăţăm să desenăm un gândăcel   Învaţă, alături de noi, cum să desenezi un gândăcel, urmărind poezia de mai jos. E uşor de făcut, iar apoi poţi să îl colorezi.  

Fantana din Arges a Mesterului…

Fantana din Arges a Mesterului Manole

Fantana din Arges a Mesterului Manole Va oferim spre lectura poezia “Fantana din Arges”. Fantana din Arges este cunoscuta drept fantana Mesterului Manole, fiind situata aproape de...

La multi ani de Sfantul Stefan…

La multi ani de Sfantul Stefan mesaje sms urari si felicitari

La multi ani de Sfantul Stefan - mesaje, sms, urari si felicitari Pe 27 decembrie il sarbatorim pe Sfantul Mucenic si Arhidiacon Stefan. Sfantul Stefan este recunoscut ca fiind primul martir...

LA MULTI ANI 2012

LA MULTI ANI 2012

LA MULTI ANI 2012!     UN AN CU SANATATE, BUCURII, REALIZARI PE TOATE PLANURILE!