Despre viata albinelor si orologiul intern

Dintre extraordinar de numeroasele specii ce alcatuiesc clasa insectelor, numai foarte putine au dobandit, in cursul evolutiei, capacitatea de a putea regla microclimatul spatiului in care vietuiesc. Albinele sunt unele dintre acestea. De-a lungul filogenezei lor au aparut si s-au perpetuat mecanisme si reactii specifice, intre miile de membri ce compun o familie s-au stabilit legaturi si raporturi care le permit sa cheltuiasca cu economie energia. Tocmai aceste insusiri explica locul aparte pe care-l ocupa printre insecte, precum si marele interes manifestat de biologi fata de ele.

Totusi cunostintele despre viata familiei de albine, despre raporturile si legaturile reciproce dintre membrii ei au ramas pana nu demult contradictorii. Iar despre unul din factorii de mediu deosebit de importanti pentru dezvoltarea acestor insecte, cum este temperatura, nu se stia chiar nimic. Abia in secolul al XVIII-lea, dupa inventarea, in anul 1730, de catre R. Reaumur a termosului cu alcool, un cunoscut cercetator al vietii albinelor, R. Guber, a putut stabili ca in timpul iernii ele mentin o temperatura de 27ºR (33.7ºC) si ca o variatie cat de mica a acestui factor de mediu influenteaza supravietuirea puietului si perioada dezvoltarii lui. Astazi se stie ca stadiul embrionar dureaza 70 de ore la o temperatura de 38ºC sau 115 ore daca temperatura coboara la 30ºC. Procesul de larve iesite din oua este de 97% la 35ºC in timp ce oscilatiile fie in sus, fie in jos determina o mortalitate de 48% la 38ºC si de 95% la 29ºC. Intervalul optim de trecere de la stadiul de pupa la albina adulta este si el foarte precis delimitat si foarte ingust – intre 34 si 35ºC.

Cu toate acestea, abinele pot fi intalnite astazi pe toate continentele, chiar si acolo unde diferenta de la temperatura maxima – vara – la cea minima – iarna – atinge 90ºC. Posibilitatea de a trai in conditii atat de variate se datoreaza insa nu plasticitatii ecologice a fiecarui individ in parte, ci faptului ca albinele traiesc in familii. Familia a dobandit capacitatea de a regla microclimatul din interiorul stupului astfel incat sa se desprinda doar intr-o mica masura de temperatura exterioara.

Albinele au un „orologiu” intern?

Se pare ca aceste atat de utile insecte au o notiune a timpului extrem de exacta. S-ar putea crede ca ele poseda un orologiu ce functioneaza ireprosabil. Iata cum s-a facut dovada acestei afirmatii. Am aratat ca albinele au nevoie, printre altele, si de apa pentru a dilua mierea, a stimula depunerea de oua de catre matca si pentru a racori atmosfera din stup. Pentru a o procura ele frecventeaza „adapatorile” asigurate de om sau de natura in apropierea „domiciliului” lor. Sa presupunem ca sursa de apa a fost palsata dimineata si descoperita la ora 10. A doua zi, la aceeasi ora, vom vedea in jurul vasului gol un iures frenetic, o masa de albine lucratoare agitandu-se si zumzaind zgomotos. Viata albinelor fiind dominatat de un ritm de 24 de ore, daca se va incerca „adaparea” inainte va acest timp sa se scurga, la intervale mai scurte experienta nu va reusi. Cercetatorii au vrut sa stie, de asemenea, daca albinele au un „ceas” al lor interior sau, dimpotriva, respecta „orele de masa” influentate de conditiile exterioare, cum ar fi, de pilda, de pozitia soarelui pe cer. Pentru aceasta cateva familii de albine crescute la Paris in conditii de lumina artificiala au fost transportate la New York, iar altele au fost aduse din America in Franta, diferenta de fus orar dintre cele doua mari orase fiind, dupa cum se stie, de 5 ore. Ne-am fi asteptat ca albinele americane obisnuite „sa se aseze la masa” la ora 14s sa-si faca aparitia pentru a se hrani tot la ora 14 si la paris. Si, fara indoiala, asa s-ar fi intamplat daca „ceasul” lor ar fi fost reglat dupa soare sau daca rotatia Pamantului ar fi avut asupra lor o oarecare influenta. Dar totul s-a petrecut ca si cand ele n-ar fi suportat nicio deplasare, ramanand legate in continuare de ritmul de 24 de ore. Au revenit la vasul cu apa indulcita la ora 19, cea care corespunde orei 14 de la New York.

Exista insa si experiente care dovedesc ca albinele, ca multe alte animale, pot fi „dresate”. Mai precis, pe langa ritmul lor biologic, de 24 de ore, de o remarcabila precizie, poate fi creat si un altul, folosind metoda reflexelor conditionate descoperita de I. P. Pavlov. Dar nici experientele despre care am vorbit, si nici cele bazate pe teoria lui Pavlov nu si-au gasit aplicatie in practica apicola. Orologiul atat de bine reglat de natura fereste albinele de pericolul sucombarii ca urmare a ... supraalimentatiei.