Dragobete legenda

Pe 24 februarie sarbatorim iubirea in stil romanesc. Dragobetele este un obicei 100% romanesc si marcheaza nu doar dragostea romanilor, ci si inceputul primaverii, fiind similar sarbatorii de Valentine’s Day sau sarbatorii Sfantului Valentin. Va vedem insa istoricul si legenda lui Dragobete.

Vorbim despre o traditie straveche … Inca din cele mai vechi timpuri, aceasta zi de Dragobete a fost sarbatorita de catre toti cei care se iubeau sau doreau sa aduca dragostei o anumita semnificatie. Dragobete este cunoscuta si sub numele de “Ziua Indragostitilor”, “Cap de primavara”, “Logodnicul pasarilor” sau “Nas cosmic”. 

Legenda spune ca Dragobete era fiul Dochiei, era zeul dragostei si al bunei dispozitii. Acesta mai era numit “Cap de Primavara” sau “Cap de Vara” si era identificat cu Cupidon, zeul iubirii in mitologia romana si cu Eros, corespondentul acestuia in mitologia greaca.

Un alt nume al Dragobetelui era Navalnicul, fiind perceput si reprezentat ca un fecior frumos si extrem de iubaret, care le facea pe tinerele fete sa-si piarda mintile. Vorbim despre un fel de Zburator … Se spune ca el a fost transformat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume.

La daci, era zeul care oficia la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In mitologia greaca, pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor. “Pasare” in greaca inseamna “mesaj al cerului”. In decursul timpului, aceasta traditie s-a raspandit si la oameni.

Sarbatoarea de Dragobete se tine la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. De Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se “logodesc” in acesta zi. Circula vorba ca Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii. Astfel, de ziua lui se faceau petreceri, iar de acolo porneau, de multe ori, viitoarele casnicii. Dupa modelul zburatoarelor, fetele si baietii se intalneau sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru a ramane indragostiti de-a lungul intregului an. Daca vremea era favorabila, ei se adunau in cete si ieseau la padure haulind si chiuind, pentru a culege primele flori ale primaverii: ghiocelul si brandusa. Din zapada netopita, fetele isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori din timpul anului.

Exista credinta ca, pe 24 februarie, pasarile nemigratoare sa strang in stoluri, isi construiesc cuiburi si se imperecheaza. Cele care nu reusesc sa faca acest lucru raman fara pui pana anul viitor. Aceasta traditie s-a raspandit cu timpul si la oameni. Fetele si baietii se intalneau, isi alegeau perechea sau pur si simplu isi declarau dragostea pentru ca astfel erau protejati intregul an de puterea si binecuvantarea Dragobetelui. In unele zone se povesteste chiar despre “goana din ziua de Dragobete”.

La sat, fetele si flacaii se adunau la ora pranzului, iar tinerele porneau in fuga catre casele lor urmarite indeaproape de baieti. Aceia care reuseau sa-si prinda din urma persoana iubita le puteau fura acestora o sarutare pecetluindu-si astfel legamantul in fata tuturor. Din acest motiv, in universal rural inca mai circula zicala “Dragobete saruta fetele!”.

Dragobete este asociat cu imaginea barbatului tanar si curajos.  Pare sa fie un adevarat Fat-Frumos. Obiceiurile stravechi mai spun si ca pe 24 februarie oamenii isi aranjau casele pentru a face o primire frumoasa pentru “zeul iubirii” care venea alaturi de zanele incarcate de daruri de iubire. De asemenea, toti cei din gospodarie cautau sa nu-l intampine pe Dragobete fara o persoana alaturi fiindca, in caz contrat, ei erau sortiti sa mai astepte inca un an pana cand aveau sa isi gaseasca perechea.

Sarbatoarea de Dragobete vesteste venirea cu repeziciune a primaverii, iar „ziua iesirii ursului din barlog” face parte din categoria unei alte simbolistici a acestei sarbarori. Odata cu 24 februarie intreaga natura rasuna a veselie, pasarile isi luau zborul, copacii incep sa inverzeasca, ziua se mareste. Ce poate fi mai minunat? Putem zice ca vine primavara, anotimpul renasterii si al iubirii …