Enigmele Insulei Pastelui

Legenda povesteste ca dupa o lunga si grea calatorie, Hotu Matua a poposit in Insula Pastelui, unde avea sa devina primul rege si a botezat-o “Te Pito no te Henua” – “Buricul Pamantului”.

A fost inceputul, acum mai bine de 1.500 ani, al unei culturi misterioase, care, in zilele noastre, nu se cunoaste decat partial.

Primii colonisti au debarcat aici venind din Polinezia. Ei au lasat o cultura unica in felul ei, caracterizata printr-o obsesie a prelucrarii pietrei sub forma variate, executata cu unelte rudimentare.

Cercetarile arheologice au dovedit ca modul de viata al vechilor locuitori ai Insulei Pastelui prezenta asemanari cu obiceiurile celorlalte popoare polineziene. Au fost, totusi, depistate marturii ale existentei unei populatii mai vechi, anterioara celei de cultura polineziana. Originea popularii acestei insule ramane insa obscura, pretandu-se la diverse interpretari.

Situata la 3.200 km de coastele chiliene, Insula Pastelui este unul din punctele cele mai izolate ale planetei. In 1888, insula a fost atasata statului Chile. Autoritatile acestei tari organizeaza in prezent un program arheologic cu un dublu obiectiv: primul, pur stiintific, de a elucida o perioada cultural-istorica de 1.500 ani, care constituie unul din fenomenele cele mai misterioase de pe planeta noastra: dezvoltarea acestei culturi intr-o izolare extrema. Celalalt se leaga de consolidarea si restaurarea vestigiilor arheologice, care risca sa piara, data fiind starea lor avansata de deterioare.

Lucrarile arheologice de cercetare si restaurare au loc, in special, la marile sanctuare sub cerul liber ahu-uri. Acestea au cunoscut, rand pe rand, distrugeri, reconstructii si transformari.

Ahu-urile, situate majoritatea in apropierea coastei, erau locuri de venerare a stramosilor, de rituri funerare. Unele din ele sunt orientate in functie de pozitia soarelui la echinosctii si solstitii. Insula numara in jur de 300 astfel de monumente asociate unui simbolism religios. Pe ele sunt asezate corpurile moai-lor, sculpturile in piatra vulcanica ce-i reprezentau pe stramosii venerati. Locuitorii insulei credeau ca, la terminarea lor, aceste statui erau inzestrate cu putere magica, mana, care-i apara si ajuta.

Exista peste 800 de statui pe insula. Unele masoara zece metri si cantaresc 20-30 tone. Cilindre ciudate de tuf rosu erau plasate, in echilibru, pe capetele lor goale. Multe statui se gasesc in continuare in cariera unde au fost sculptate – craterul Rano-Raraku.

Rano-Raraku da impresia unui santier care a fost brutal intrerupt. Aceasta intrerupere a intervenit, probabil, intr-un moment in care Insula Pastelui atinsese gradul ei de cultura cel mai dezvoltate; apoi, datorita unui grav conflict intern, inca ignorat, a inceput declinul. Din acel moment, probabil secolul al XVII-lea, s-a instaurat o faza de instabilitate si de razboaie tribale continue, datorate, se pare, unei inmultiri excesive a populatiei, situatie care a condus-o la exterminarea reciproca si la practica generalizata a canibalismului.

Acest trecut de persecutii, orori si distrufere a ramas gravat in memoria orala a insulei. In timpul acestor lupte, toti moai-i au fost, dintr-un motiv necunoscut, rasturnati si lasati prada actiunii distrugatoare – care se continua si astazi – a marii, ploilor si vantului. Aceste statui ridica problemele cele mai mari de conservare, caci piatra vulcanica din care sunt construite este un material poros prin care apa patrunde usor, macinandu-le.

Rarele picturi rupestre sunt si ele atacate de umiditate, care afecteaza aderenta fragila a culorilor pe piatra. In alte cazuri, ele sunt amenintate prin disparitia insasi a structurilor care le servesc drept suport. Aceste picturi sunt asociate, in general, cultului omului-pasare, care consta intr-o lupta data intre sefii razboinici pentru a obtine primul ou al manua-tarei – o pasare migratoare asemenatoare pascarusului, care vine in fiecare primavara din insulele vecine. Invingatorul este considerat omul-pasare, iar grupul sau putea exercita puterea in timpul acelui an. Acest cult, legat de divinitatea suprema Make-Make, zeul vietii care sfintea, o data pe an, ritualul fecunditatii si al inapoierii la obarsie, a cunoscut apogeul in perioada de distrugere a sanctuarelor, cand puterea centrala a regelui a cedat locul celei a sefilor supremi.

Insula Pastelui este un imens muzeu in aer liber: monumente, statui petroglife, incarcate de simbol si forta de viata. Conservarea acestor vestigii depinde in cea mai mare masura de sensibilitatea omului contemporan fata de ele, de sprijinul pe care li-l va da.