Univers de copil

A+ R A-


Eschimosii - locuitorii din tara frigului

Eschimosii locuitorii din tara friguluiCe ti-e si cu omul! Cand auzi, de exemplu, de bietele fapturi care vietuiesc in tarile unde e frig si numai frig, te crucesti si parca nu-ti vine sa crezi.

Adica e usor lucru, sa duci o viata numai pe zapada, printre sloiuri? Dar viscole? Noi ne ingrozim cand bate crivatul, dar bietii eschimosi (caci asa le e numele) care numai de viscole au parte? Totusi, eschimosul traieste, muncind munca de urias, desi el e maruntel la trup. Are asa, o luntrisoara facuta de el, din oase si piei de foca. In ea isi duce averea lui: uneltele, nevasta si copiii.

Cum o sa le fie la ger? Hotarat ca nu in pielea goala, ca negrul din tarile calde. Mai intai, e imbracat bine in piei de urs, cu cizme cu blana pe dinauntru, cu caciula de blana. Pe urma mananca grasime multa, de la animale pe care le vaneaza, asa cruda, cum mancam noi paine goala. Peste iar, are din destul.

E vanator dibaci si pescar ager, iscusit.

Cum pandeste pisica soarecii, asa pandeste el focile (animale care traiesc in apa mai mult) si le prinde cu dibacie. Tot asa prinde ursi albi si vulpi albastre. Carnea si grasimea o mananca, iar blanile le aduna si le vinde la targuri, pentru ca apoi, lucrate frumos, sa impodobeasca gatul doamnelor, din tari mult departate.

Dar, el prinde si morse. Morsele sunt niste animale peste masura de grase, ca sa tina piept frigului, avand la cap doi colti in jos, cu care sparg gheata. E vorba cum le prinde? Fiindca morsele cand stau pe malul de gheata, au pandari, tot dintre ele, pentru a nu le ataca cineva. Si totusi, eschimosul, se apropie tiptil-tiptil de ele si odata, cand a zvarlit cangea in una din ele, a dat la sigur. Sa te tii pe urma truda! Morsa cauta sa fuga in apa, tarand dupa ea si pe bietul eschimos. Si el se opinteste, se incordeaza, pana ce ii vin tovarasii in ajutor. Alta munca pe urma: trebuie sa scoata matahala de grasime, de peste 2000 de kilograme. O scot la mal si pe urma, fiecare isi taie cu un cutin ascutit de os, cate-o bucata de grasime. Sa-i vezi mancand, iti vine pofta!/

E un timp insa, cand iarna e grozava si cand eschimosul se gandeste sa-si faca casa unde sa ierneze. Din ce s-o faca? De caraminda, de lemne, nici pomeneala. Are insa altceva din belsug: are zapada. Ce face? Tot cu cutitul, taie caramizi de zapada si le aseaza cu ajutorul nevestei, in forma de fund de palarie. Zapada e caramida, zapada e tencuiala.

Trebuie sa stim insa ca el zideste, nu asa cum fac zidarii nostri, stand afara. El sta in ea si mereu, in jurul lui asaza zapada, pana se acopera cu totul. Taie apoi cu cutitul usa si iese afara. Dar credeti c-o lasa asa? Nu! Ii face si geam! Taie din gheata o bucata cat un ochi de sticla si-l pune in "tavanul" casei, sa poata sa aiba lumina. Acolo isi aduce averea lui: cateva blani de urs, uneltele, o caldare si un opait. Acolo doarme el cu nevasta, cu copiii, cu rudele, asa cum dormim noi la caldura pe cuptor.

Singurii tovarasi credincuiosi, dar si artagosi sunt cainii. Ei duc saniile pe intinsele campii de zapada si de aceea isi au si ei partea lor de mancare la fiecare vanat.

Copilasii, niste tanci, fiindca au zapada cata vor, se dau la derdelus, dar cum? Fac cu randul: unul e sanie si celalalt stapanul saniei. Cei care fac pe "sania" stau pe spinare cu fata si cu picioarele in sus. Stapanul sta deasupra si-si da drumul pe cate-un damb de zapada. Pe urma fac cu schimbul. Mai buna sanie, nici ca se poate!

Eschimosul n-are nevoie de bani. Ce sa faca cu ei? El vinde pieile in schimbul uneltelor de vanat si pescuit sau in schimbul hranei.

In noptile friguroase, cand cainii acoperiti de zapada urla a jale, bietul eschimos doarme multumit in coliba lui de zapada, visand zile cu soare, soarele, viata lui.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Fresca Voronetului

Fresca Voronetului

Fresca Voronetului Va oferim spre lectura poezia “Fresca” scrisa de Florica Dumitrascu. Acolo, cerul se odihneste senin Pe umerii brazilor. In cantecul varatic al ciocarliilor ...

Valoarea si efectele terapeuti…

Valoarea si efectele terapeutice ale zambetului

Valoarea si efectele terapeutice ale zambetului Medicina moderna apeleaza din ce in ce mai mult la acele practici, profilactice sau terapeutice, ale medicinei traditionale: masajul, drumetia, fitoterapia, climatoterapia, meloterapia etc. Din...

Confuzie poezie

Confuzie poezie

Confuzie - poezie   Vezi poezia “Confuzie” scrisa de Gh. Zarafu.   Bunica are un pisoiBun fratior cu inca doi,Dar el e cel mai nazdravan.

Fenomene optice iluzii si mira…

Fenomene optice iluzii si miraje optice

Fenomene optice – iluzii si miraje optice Multi calatori care traversau deserturile din Africa au povestiti intamplari iesite din comun. Din senin, in drumul lor obositor prin nisip, le apareau imagini...

Ciupercile produs alimentar te…

Ciupercile produs alimentar terapeutic si dietetic

Ciupercile - produs alimentar, terapeutic si dietetic Ciupercile au fost utilizate in alimentatia omului din cele mai vechi timpuri, fapt consemnat, de altfel, si de filosoful Aristotel, care le considera “mancarea zeilor”.