Univers de copil

A+ R A-


Fricosul de Emil Gârleanu

 

E iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă.

Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieşit tiptil-tiptil din curătură, şi când a ajuns la margine şi-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie:
„Poate mai întâlnesc un prieten”, îşi zise iepuraşul.
Şi gândul îi răspunse:
„Poate mai întâlneşti un prieten ...”
Şi iar ţupai-ţupai, iepurele sare vesel:
„Poate dau şi peste o prietenă.”
Şi gândul:
„Poate dai şi peste o prietenă.”
Şi mergând aşa, iepuraşul cu gândul îşi vorbesc:
„Ce lumină, şi totuşi luna încă nu a răsărit.”
„... Şi totuşi luna încă nu a răsărit.”
„Dar o să răsară.”
„... O să răsară.”

Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele îşi dezbrăcară deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepuraşul se destinse ca o coardă şi o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se rostogoli până jos; apoi o luă de-a dreptul, tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului.
Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închişi ... Să nu-şi mai vază umbra!

 


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Alimentatie sanatoasa si medic…

Alimentatie sanatoasa si medicina naturista

Alimentatie sanatoasa si medicina naturista Majoritatea alimentelor pe care le foloseste omul sunt transformate prin foc, adica sunt fierte, fripte sau prajite. Este un obicei propriu omului. Animalele, toate cate...

Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice In necesitatea de a descoperi noi cai de comunicare cu Orientul suveranii marilor state europene au decis sa finanteze expeditii care sa deschida rute comerciale si sa descopere...

Increderea in Dumnezeu

Increderea in Dumnezeu

Increderea in Dumnezeu Un om batran si cinstit, pe nume Toma, avea obiceiul ca seara sa cheme pe micii sai nepoti si sa le povesteasca istorioare placute si folositoare...

Cantec de tara

Cantec de tara

Cantec de tara Va oferim spre lectura “Cantec de tara”. Versurile apartin lui V. I. Posteuca. Tara basm, rai de floare, Rod de grane si...

Ia te uita semnele de toamna

Ia te uita semnele de toamna

Ia te uita! - semnele de toamna   Va oferim spre lectura poezia «Ia te uita» scrisa de Nicolae Neagu.    Ia te uita: in livada Frunza a-nceput sa cada Si cum cad, lin, pe frig, Ma...