Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Felicitari cu copii de Paste

Felicitari cu copii de Paste

Felicitari cu copii de Paste   Iata colectia noastra cu cele mai frumoase felicitari cu copii de Paste. Imaginile sunt pline de viata: copiii se bucura de magia sarbatorii de Paste, fiind...

Metode de investigatie si de d…

Metode de investigatie si de diagnostic la fat inainte de nastere

Metode de investigatie si de diagnostic la fat inainte de nastere Un mamos al secolului al XV-lea, intr-una din lucrarile sale, scria astfel: “Pana acum, noul nascut murea de boli necunoscute,...

Excursia pe Valea Cerbului

Excursia pe Valea Cerbului

Excursia pe Valea Cerbului Va oferim spre lectura povestirea “Excursie pe Valea Cerbului” scrisa de Vasile Baran. Andrei isi avea camera lui in care adesea se trezea gandindu-se asupra lucrurilor din jur....

Horoscopul dragostei pentru lu…

Horoscopul dragostei pentru luna februarie 2014

Horoscopul dragostei pentru luna februarie 2014   Aflati ce va rezerva astrele pentru luna februarie 2014 pe plan sentimental. Horoscopul dragostei pentru luna februarie 2014 pentru toate zodiile.    

Oda in metru antic Mihai Emine…

Oda in metru antic Mihai Eminescu

Odă (în metru antic) Mihai Eminescu   Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată,Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,Ochii mei ‘nălţam visători la steauaSingurătăţii.