Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Addthis

Fata mosului de Barbu Stefanes…

Fata mosului de Barbu Stefanescu Delavrancea

Fata moşului de Barbu Ştefănescu Delavrancea           Copiii cutreierau voioşi via părăginită. Un şir, ţinându-se cu amândouă mâinile de mijloc, se încolăcea, strigând de frică să nu-i înhaţe "mama-gaia". Fetele începuseră "de-a...

Sarcina si dintii copilului

Sarcina si dintii copilului

Sarcina si dintii copilului Cand se pune oare temelia unei danturi sanatoase? Fara indoiala acest lucru se realizeaza inca din timpul sarcinii. Sanatatea gravidei, alimentatia ei corecta, regimul ei...

Intensitatea vazului

Intensitatea vazului

Intensitatea vazului Intensitatea simtului vazului se poate observa usor, intrebuintandu-se tablouri ca acelea de care se servesc oculistii pentru a masura gradele miopiei.

Podoabe de Craciun din boabe s…

Podoabe de Craciun din boabe si seminte

Podoabe de Craciun din boabe si seminte Va prezentam cateva podoabe de Craciun realizate din boabe si seminte. Acestea sunt simplu de realizat, iar materialele de lucru sunt la indemana oricui,...

Sa confectionam jucarii din pe…

Sa confectionam jucarii din pepene verde lebenita sau bostan

Sa confectionam jucarii din pepene verde/lebenita sau bostan V-ati gandit vreodata ca din cojile de pepene verde, al carui miez rosu si dulce il mancati cu placere, puteti face...