Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Apa si absorbtia prin piele

Apa si absorbtia prin piele

Apa si absorbtia prin piele Mult timp s-a crezut ca efectele bailor asupra corpului ar fi datorite absorbtiei cutanate. Nimic mai neintemeiat deoarece pielea nu absoarbe substante lichide decat...

Tu esti primavara mea poveste …

Tu esti primavara mea poveste curiozitati si discutii

Tu esti primavara mea - poveste, curiozitati si discutii Va oferim spre lectura povestea “Spune-mi, mama, spune-mi, spui?” scrisa de Luiza Vladescu. -          Cine oare-a lustruit trunchiurile copacilor si ramurile, cine?

Poezia Licurici

Poezia Licurici

Poezia Licurici   Va oferim spre lectura poezia „Licurici” scrisa de A. I . Zainescu.   De calci incet, sa nu le strici Casuta lor ca de chirpici,  

Cantece de 1 Iunie Ziua Copilu…

Cantece de 1 Iunie Ziua Copilului

Cântece de 1 Iunie - Ziua Copilului   Cântece special dedicate zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copiilor, versuri şi variante audio.   1 Iunie - Ziua Copilului  Autor: Teodor Munteanu     Este 1 Iunie, E...

Lada de zeste a padurii

Lada de zeste a padurii

Lada de zeste a padurii Va oferim spre lectura poezia “Lada de zeste a padurii” scrisa de Marin Sorescu. Lada de zeste a padurii E...