Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Addthis

Cum au fost domesticite animal…

Cum au fost domesticite animalele de Eugen Jianu

Cum au fost domesticite animalele de Eugen Jianu Toate animalele care traiesc azi pe langa casa omului au capatat denumirea de animale domestice. Cu multi ani in urma, ele traiau in...

Imagini felicitari si peisaje …

Imagini felicitari si peisaje de iarna animate

Imagini, felicitari si peisaje de iarna animate   Iarna a sosit si cat ne-am dorit … Iarna este un anotimp rece, insa vesel si placut deopotriva. Iarna este anotimpul copiilor, este anotimpul zapazii,...

Ochelarii de la aparitie pana …

Ochelarii de la aparitie pana in zilele noastre

Ochelarii de la aparitie pana in zilele noastre Folosirea ochelarilor este necesara multor persoane, pentru obtinerea unei acuitati vizuale satisfacatoare. Acest “ajutor optic”, ca si microscopul sau aparatul de fotografiat, a...

Pepenele rosu beneficii pentru…

Pepenele rosu beneficii pentru sanatate si intrebuintari medicale

Pepenele rosu - beneficii pentru sanatate si intrebuintari medicale Pepenele rosu este fructul racoritor al zilelor caduroase de vara, cu beneficii pentru sanatate si intrebuintari medicale din...

Povestea castanelor de Trenca …

Povestea castanelor de Trenca Banciu

Povestea castanelor de Trenca Banciu   La marginea unei paduri dese de brad se ratacise un castan care isi infipsese radacinile aici, unde soarele batea mai tare si ploaia ii spala mai...