Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Addthis

Balada unui greier mic de Geor…

Balada unui greier mic de George Topirceanu

Balada unui greier mic de George Topîrceanu   Peste dealuri zgribulite,Peste ţarini zdrenţuite,A venit aşa, deodată,Toamna cea întunecată.

Cate ceva despre igiena

Cate ceva despre igiena

Cate ceva despre igiena Un cod al comportarii civilizate, care n-ar avea curajul sa “atace” deschis si sincer problema igienei, ar suferi de ipocrizie. Ar fi doar pe jumatate sincer. In...

In crang privighetori ne dau b…

In crang privighetori ne dau binete

In crang privighetori ne dau binete Va oferim spre lectura poezia "In crang privighetori ne dau binete" scrisa de Elena Dragos. In crang privighetori ne...

An Nou Fericit 2014

An Nou Fericit 2014

An Nou Fericit 2014   Lasati grijile la o parte si bucurati-va de un nou inceput. An Nou Fericit 2014 cu sanatate, belsug, noroc si fericire. Visati, dati frau liber imaginatiei si...

Cartea de Virgil Carianopol

Cartea de Virgil Carianopol

Cartea de Virgil Carianopol   Vă oferim spre lectură o poezie dedicată cărții: Cartea de Virgil Carianopol.   Cartea e ca mama noastră;Ea ne-nvaţă ce e bine,Tot ce trebuie să facemȘi să ştie orişicine.