Univers de copil

A+ R A-


Grigore Antipa

Director al Muzeului de Istorie Naturala “Grigore Antipa” din Bucuresti (1894-1944), membru al Academiei Romane (1910); doctor honoris causa al Universitatii din Berlin; membru si vicepresedinte al Comisiei Internationale pentru Exploatarea Stiintifica a Marii Meditarane; membru in Comitetul de Perfectionare al Institutului Oceanografic din Paris; membru in Consiliul Marilor; membru de onoare al Asociatiei Austriece de Pescuit; expert-consilier al Comisiei Europene a Dunarii; presedinte al Congresului International de Zoologie-Padova (1933).

Initiator al muzeologiei moderne. Intemeietorul scolii romanesti de ihtiologie, hidrobiologie si oceanografie. Biosociolog si bioeconomist. Carturar progresist si patriot luminat …

Grigore Antipa s-a nascut la 27 noiembrie (10 decembrie) 1867 in Botosani, oras care a dat tarii noastre o seama de oameni de cultura si stiinta. Acolo urmeaza invatamantul primar la Institutul de educatie “Margineanu” (1874-1878), iar pe cel liceal la Institutul Academic (Institutele Unite) din Iasi (1878-1885), unde are ca profesori printre altii pe Gr. Cobalcescu, P. Poni, V. Burla, A. Lambrior. Incepe studiile superioare la Universitatea din Iasi (1885), inscriindu-se la Facultatea de Stiinte – sectia stiinte naturale, dar pe care nu o urmeaza decat scurta vreme si, in acelasi an, la indemnul fratelui sau dupa mama M. Leon pleaca in Germania pentru a se inscrie la Facultatea de filosofie a Universitatii din Jena, unde celebritatea lui Ernest Haeckel (1834-1919) – marele propagator al transformismului atragea tineretul din intreaga lume. Dupa trei ani de cursuri, la recomandarea lui Haeckel, lucreaza la Statiunea Zoologica de la Villefranche sur Mer (1888-1889). In 1890, face un stagiu la Institutul biologic de pe insula Helgoland din Marea Nordului “pentru a cunoaste indeaproape problemele oceanografice si pescariile Marii Nordului”. In 1891, isi trece doctoratul la Haeckel. Dupa doctorat, lucreaza o scurta vreme la Statiunea Zoologica de la Neapole, aflata sub conducerea intemeietorului ei Anton Dohrn (1840-1909). La Neapole se hotaraste sa se dedice cercetarii biologice a apelor si pascariilor si muzeologiei. Revenind in tara, incepand din 1892 si pana in 1944, si-a inchinat intreaga activitate muzeologiei si valorificarii piscicole a apelor dulci si marine. Organizeaza pe baze originale Muzeul de Stiinte Naturale din Bucuresti, intr-o moderna constructie conceputa de el pe care o inaugureaza in 1908. In 1932, Muzeul primeste ca recunostinta numele ctitorului ei. Paralel cu problemele de muzeologie, s-a ocupat de organizarea pescariilor noastre. A publicat primul tratat despre apele noastre “Fauna ihtiologica a Romaniei” (1909), apoi o valoroasa lucrare intitulata “Pescaria si pescuitul in Romania” (1916), “Marea Neagra” (1914) si alte nenumarate lucrari stiintifice, memorii etc. In total, peste 140 de lucrari imbogatesc patromoniul nostru stiintific.

Grigore Antipa a fost si un apreciat sociolog. Activitatea lui in cadrul pescariilor, a gospodaririi Academiei Romane, cunostintele lui economice, contactul cu numeroase personalitati din lume, i-au ingaduit cunoasterea starilor sociale de la noi si din alte tari.

O personalitate puternica care si-a pus amprenta si a contribuit decisiv la progresele stiintelor biologice.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Fiecare geniu cu Universul lui

Fiecare geniu cu Universul lui

Fiecare geniu cu Universul lui! Ce este Universul? Iata o intrebare care a manicat creierele multor savanti. Si, pentru ca n-au putut dezlega acest mister, nu le-a ramas decat sa-si dea...

Proverbe despre prietenie

Proverbe despre prietenie

Proverbe despre prietenie Proverbe din toată lumea despre prietenie şi prieteni. Alegeţi prietenii ca şi cărţile: puţini, dar buni. Proverb românesc Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur. Proverb arab Cine umblă...

Frunze si toamna

Frunze si toamna

Frunze şi toamnă   “Eu sunt o frunză. Parcă tu nu ştii ce este aceea o frunză? Tu cunoşti frunzele copacilor şi prin aceasta le şi stăpâneşti. Însuşi timpul cunoaşte frunzele copacilor...

Versuri despre pasarile calato…

Versuri despre pasarile calatoare

Versuri despre pasarile calatoare   Randuri pentru pasarile calatoare de Ion Minulescu   lui Octavian Goga   Frunza galbena, uscata —Frunza ce-ai fost verde-odata,Sterge-ti ochii de rugina,C-a intrat toamna-n gradina,

Posada o victorie sau un hotar

Posada o victorie sau un hotar

Posada - o victorie sau un hotar Lupta tanarului stat roman dintre Dunare si Carpatii Meridionali pentru neatarnare fata de coroana ungara a fost extrem de grea si indelungata, incununata, in...