Univers de copil

Gripa, raceala, viroza si vaccinul antigripal

Ce este gripa?

Gripa este o infecţie respiratorie acută virală care afectează căile respiratorii. Există foarte multe rădăcini de virusuri care se schimbă de-a lungul timpului. În fiecare an, cercetatorii încearcă să descopere tipul virusului care va da naştere unei epidemii virale. Altfel spus, gripa este o viroză respiratorie cu fenomene de afectare generală, cu apariţie sporadică, epidemică sau chiar pandemică.

Există trei tipuri principale: tipul A, cel mai patogen, implicat în pandemii, tipul B ce dă îmbolnăvirile locale şi tipul C, cel mai slab patogen. Sursa de infecţie este reprezentată de omul bolnav cu forme inaparente sau grave.

Ce este răceala?

Răceala reprezintă o infecţie a tractului respirator superior. Aproximativ 200 de virusuri pot provoca răceala. Responsabile sunt virusurile din categoriile picornavirusuri si coronavirusuri.

Ce este viroza?

Denumirea populară: răceală.

Viroza respiratorie este una dintre cele mai comune boli care debutează odată cu sezonul rece. Febra, strănutul, senzaţia de usturime a ochilor, secreţiile nazale, roşul în gât, tusea sunt primele semne ale bolii, deseori confundate cu gripa. Ele apar la 2-3 zile de la infecţie şi durează între 2 şi 14 zile, peste două treimi din bolnavi vindecându-se în cel mult o săptămână.

Prof. univ. dr. Paul Stoicescu atenţionează cu privire la această confuzie, foarte frecventă: gripa este diferită de viroze prin severitate, cele din urmă fiind deseori localizate. Astfel, se poate vorbi despre rinoviroze (la nivelul nasului), adenoviroze (la nivelul ganglionilor), etc. Căile de prevenire ale acestor afecţiuni se pot referi la câteva minute de exerciţii fizice de înviorare în fiecare dimineaţă sau la ceaiurile preparate din plante: genţiana, pelinul, ghinţura, anghinarea, păpădia, măghiranul.

Simptomele gripei

Multe persoane confundă gripa cu o simpla răceală (guturai), fără să ţină cont de implicaţiile serioase pe care le poate avea această infecţie respiratorie.

Simptomele specifice gripei sunt destul de diferite de semnele unei banale răceli, precum si de simptomele altor infectii respiratorii. De obicei, simptomele apar brusc şi se dezvoltă extrem de rapid:

§ febră;

§ frisoane;

§ cefalee;

§ dureri musculare şi de articulaţii;

§ dureri de gât;

§ lipsa apetitului;

§ tuse seacă;

§ stare generală alterată.

Simptomele locale (tuse seacă, strănut, nas înfundat, rinoree, dureri de gât) apar rapid după ce persoana a fost infectată (de la câteva ore la 3 zile).

Dintre simptomele sistemice putem aminti: febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, astenie, etc.

De obicei gripa are un debut acut. Perioada de incubaţie durează în general 1-3 zile, dar se poate prelungi până la 5-6 zile, fiind urmată de perioada manifestărilor clinice acute.

Severitatea afecţiunilor depinde de mai mulţi factori: starea generală a organismului, vârsta, contactul anterior cu virusul respectiv. În funcţie de factorii implicaţi, bolnavul poate să dezvolte una din cele 4 forme de gripă: uşoară, medie, severă sau malignă.

Persoanele care nu s-au vaccinat împotriva gripei sunt mult mai expuse riscului de a contacta acest virus.

Cum se transmite gripa?

Virusul gripal se transmite cu uşurinţă, cea mai răspândită fiind saliva eliminată prin respiraţie, strănut sau tuse de către bolnavi sub formă de micro-picături (picături Flugge). Acestea pot parcurge distanţe mari fiind uşor purtate de către curenţii de aer, deoarece picăturile conţin secreţii cu floră patogenă, inclusiv virusul gripal.

Răspândire

Toamna înlesneşte răspândirea gripei în rândul întregii populaţii, ajungându-se la epidemii. Frigul se înteţeşte, iar locurile publice (restaurante, cafenele, baruri, cluburi, cofetarii, etc.) pot constitui adevarate focare de infecţie.

Grupe cu risc crescut

Persoanele cu grad de risc crscut sunt:

§ toate persoanele în vârstă de peste 65 de ani;

§ persoane cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice;

§ persoane cu imunosupresie datorită bolii sau tratamentului;

§ persoane cu boli metabolice cronice (de exemplu, diabet);

§ persoane cu boli respiratorii cronice;

§ femei gravide care în sezonul de gripă se află în/peste săptămâna 14 de sarcină.

Cum debutează gripa?

Gripa debutează brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C. Febra este însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată, secreţii nazale, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 la 5 zile, apoi temperatura scade când organismul reuşeşte să producă anticorpi suficienţi să neutralizeze agresorii. Dupa vindecare este posibil ca starea de slăbiciune şi oboseală şi tusea să mai dureze până la 3 săptămâni.

Cum debutează răceala/viroza?

Deseori răceala/viroza debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse şi nas înfundat. Este posibil sau nu să apară şi febra, dar de obicei ea este cu 1-2 grade C mai ridicată decât în mod normal. Raceala durează de la la 3-4 zile pâna la 10 zile.

Majoritatea adulţilor au 1-2 răceli/an, în timp ce copiii pot avea 5-8 răceli/an. Numărul răcelilelor creşte când oamenii preferă să-şi petreacă cât mai mult timp afară fără să fie bine protejaţi.

Tratament
Nu există tratament specific gripei!!!

Această infecţie este într-o continuă transformare. Virusul responsabil pentru gripă, din cauza modificărilor permanente, pune în imposibilitate crearea anticorpilor de către organism. În fiecare an, trebuie sa fie identificată ramura gripei curente şi creat un nou vaccin care să contracareze efectele virusului.

Tratarea gripei este doar simptomatică (aceasta înseamnă că nu tratăm cauza, ci doar simptomele).

Cazurile necomplicate se tratează cu odihnă la pat, aport sporit de vitamine şi multe lichide.

Pentru febră putem consuma ceai, care poate conţine isop, busuioc, muşetel, scorţişoară, ghimbir, rozmarin. Acestea sunt plante cu efect antifebril, antiinflamator (salcie, busuioc, muşeţel) şi relaxant muscular (rozmarin).

Pentru nas înfundat putem utiliza soluţie de uleiuri esenţiale. Aceste uleiuri uşurează respiraţia - eucalipt, cimbru, mentol, anetol, care are efect decongestionant nazal şi fluidificator al secretiilor bronsice.

Pentru durerile de gât se pot consuma comprimate de supt ce pot conţine, după caz, extract de lemn dulce, propolis, ulei esenţial de mentă, eucaliptol, anetol, ulei esenţial de cimbru, ulei esenţial de coada şoricelului. Acestea au efect antibacterian, antiviral, expectorant, mucolitic, antispastic pe căile respiratorii, antiinflamator, analgezic, decongestionant.

Temperatura mare poate fi micşorată cu medicamente împotriva febrei, cel mai adesea cu medicamente ce conţin acid acetilsalicilic sau paracetamol. La copii folosim antipiretice numai cu conţinut de paracetamol. De asemenea, se pot folosi medicamente cu efect antiinflamator.

De ce antibioticele nu pot vindeca răceala şi gripa?

Antibioticele nu acţionează împotriva viruşilor. Antibioticele nu pot vindeca răceala sau gripa, însă pot fi utile în cazul infecţiilor bacteriene, cum sunt cele ale sinusurilor sau ale urechii.

Gripa este des întâlnită iarna şi primăvara devreme. Viruşii gripei suferă în mod constant mutaţii genetice, iar acestea sunt majore la fiecare 10 ani.

Recomandări şi indicaţii pentru persoanele cu gripă

Persoanele cu gripă trebuie:

§ să se odihnească cât mai mult;

§ să bea foarte multe lichide;

§ să-şi controleze febra;

§ să utilizeze picături nazale pentru a nu avea probleme respiratorii;

§ să ia antitermice (de tip paracetamol, ibuprofen) pentru reducerea febrei şi pentru calmarea durerilor.

Prevenirea îmbolnăvirii

Prevenirea îmbolnăvirii se poate face prin călirea organismului prin exerciţii regulate, prin administrarea de vitamine, mai ales vitamina C, prin împiedicarea răcirii exagerate a organismului pe vreme rece, prin umidificarea atmosferei în perioada sezonului cald (aerul uscat duce la uscarea mucoaselor căilor respiratorii şi sporeşte probabilitatea apariţiei infecţiei).

Sfaturi pentru prevenirea gripei

§ adoptarea unui stil de alimentaţie sănătoasă;

§ consumul de vitamine şi suplimente minerale;

§ consumul de usturoi la masă;

§ evitarea spaţiilor aglomerate în sezonul rece;

§ consumul de ceaiuri de echinacea care ajută la întărirea sistemului imunitar.

Vaccinul antigripal

Singura metodă pentru a evita gripa o constituie vaccinarea, toamna, însă nu trebuie să uităm faptul că vaccinul nu ne apără de alte viroze pe care le putem contacta în timpul iernii.

Cu toate că este recomandat pentru toată populaţia, există anumite categorii de persoane pentru care vaccinul antigripal este mai mult decât necesar şi indicat:

§ pentru copiii ce au mai mult de 6 luni şi se confruntă cu un astm sever;

§ pentru adolescenţii astmatici;

§ pentru femeile însărcinate astmatice;

§ pentru femeile astmatice care anticipează apariţia sarcinii pe durata iernii.

Vaccinul antigripal constituie cel mai eficient mod de prevenire a gripei şi are are nevoie de aproximativ 14 zile pentru a oferi cea mai bună protecţie împotriva gripei.