Univers de copil

A+ R A-


Iepurele si broasca testoasa

Va oferim spre lectura povestea “Iepurele si broasca testoasa”.

Intr-o zi, intalnindu-se cu broasca testoasa, iepurele nu se putu impiedica sa n-o ia in ras:

- Ce picioare scurte ai, surata! Stau si ma intreb cum poti merge de colo pana colo cu asemenea picioare.

Broasca testoasa insa se facea ca n-aude si tacea cu capul bagat sub carapace.

Dar iepurele avea chef de vorba si tacerea cumetrei il atata sa-si continue zeflemeaua:

- De alergat, nici vorba cred ca nu poate fi! Nu-i asa, cumatra? Oare cum poate vietui o faptura fara sa alerge?

Broasca testoasa insa nu-si iesea din ale ei. Tacea si pace buna. Pana cand, in sfarsit, iepurele plictisot, socotind ca broasca nu-i in stare sa-i raspunda, se pregati sa plece. Si iata ca dintr-o data ea prinse a grai si-i spuse:

- Asculta, iepure: stii ce? Hai sa ne luam la intrecere!

- Ce-ai spus? Mai spune o data! Sa ne luam la … o ingana iepurele uluit. Tu cu mine?

- Ei, cu tine. De ce nu?

Iepurele simt cum il cuprinde furia. Fara indoiala ca surata glumea, dar gluma nu era tocmai la locul ei. Cand baga insa de seama ca broasca nu glumea, el ii raspunde:

- Bine, ma invoiesc. Dar pe ce facem intrecerea?

- Eu pun la bataie tot ce am. Tu insa va trebui sa faci la fel.

- Bine, asa sa fie, incuviinta iepurele si se despartira.

Iepurele pleca razand cu nevasta lui, iar broasca o lua incet spre casa. Aici o intampinara puii ei, carora le spuse:

- Astazi trebuie sa mai plec o data de acasa, iar voi o sa ma insotiti. Broscutele se bucurara de vestea aceasta. Intr-adevar, dupa putin timp pornira cu totii spre padure. La cea dintai cotitura de drum, mama ii spuse unuia dintre pui:

- Ramai aici, dar nu uita, maine, cand ai sa dai ochii de cumatrul iepure, sa-i spui:

- Buna ziua, cumetre draga!

Dupa ce se incredinta ca puiul stia ce avea de spus, broasca testoasa porni mai departe si la rascrucea urmatoare puse al doilea pui sa repete:

Buna ziua, cumetre draga!

Astfel la fiecare cotitura sau oprire batrana broasca lasa cate unul din pui, pana ce ajunse la o piatra mare si alba, unde ramase cel de mic, dar cel mai isteot, care trebuia sa-i strige iepurelui de indata ce-l zarea:

- Am castigat! Uite-ma!

Dupa ce incredinta ca puii aveau s-o ajute, broasca o lua inapoi spre vizuina lor din padure, ca sa se culce.

Iepurele, in schimb, se suci si se rasuci toata noaptea si nu-si afla somnul, pana cand aproape de ziua sotia lui il certa:

- Nu crezi ca esti caraghios? Cand s-a mai pomenit ca o broasca testoasa sa bata un iepure la alergat? Linisteste-te, totul o sa mearga de minune.

La ziua, sosi si Mustaciosul, prietenul iepurelui, care trebuia sa fie martor la desfasurarea intrecerii si impreuna o luara spre casa broastei testoase care-i astepta in pragt. Pornira apoi cu totii spre locul de unde hotarasera sa inceapa cei doi sa alerge.

- Unu, doi, trei, numara prietenul iepurelui si cei doi o luara la picior, iepurele ca o sageata, dupa cum ii era mersul. La prma poteca, ea coti si se indrepta agale spre casa.

In vremea aceasta, iepurele alerga de-i pocneau ochii, dar prima oara cand se opri sa-si traga sufletul, auzi langa el:

- Buna ziua, cumetre draga!

Se uita in dreapta si vazu un cap de broasca testoasa. O lua din nou la picior, dar nu fu mult si auzi langa el:

- Buna ziua, cumetre draga!

Si putin mai departe:

- Buna ziua, cumetre draga!

Apoi din nou:

- Buna ziua, cumetre draga!

Iepurele alerga de-i vajaia capul si era furios. Nu pricepea cum il ajunsese si-l intrecuse broasca. Isi facu vant, cu toata puterea, pana la capat mai era putin si el nadajduia sa i-o ia inainte. Fugea cat il tineau picioarele, dar cand ajunse la bolovanul cel alb, care le era tinta, numai ce auzi in fata:

- Am castigat! Iata-ma!

Sleit de puteri si deznadjduit, iepurele cazu la pamant aproape fara suflare.

Acasa insa broasca isi primi cu drag puii si-i lauda pentru treaba pe care o facusera, bucurandu-se cu totii ca izbutisera sa-l pedepseasca printr-un viclesug pe iepurele cel trufas.

Nu trecu mult si iata ca veni la ei nevasta urecheatului, plangand si vaietandu-se:

- Zace acasa bolnav si acum trebuie sa platim ramasagul!

- Du-te linistita acasa, spuse broasca testoasa, o sa ma mai gandesc ce-i de facut. maine o sa vin la tine.

Intr-adevar, ziua urmatoare se duse sa-l vada pe rivalul invins, ii spuse cateva cuvinte frumoasa si nu lua decat foarte putin din ceea ce i se cuvenea.

- Un lucru insa nu trebuie sa uiti niciodata de aici inainte: ca nu e bine sa-ti bati joc de infatisarea altora. Trebuie sa ramanem asa diferiti cum suntem si bine ca este asa.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Tara in inimi de copil

Tara in inimi de copil

Tara in inimi de copil   Va oferim spre lectura poezia “Tara in inimi de copil” scrisa de Katia Nanu.   Totu-i tara pe aici: Somnul plin de licurici, Floarea, zarea, bucuria, Zambetul pe care-l poarta Strans la...

Versuri despre catelusul Azore…

Versuri despre catelusul Azorel

Versuri despre catelusul Azorel   Iata versurile poeziei “Greu de cap …” scrise de Valentin Desliu. Sa ne amintim impreuna despre catelusul Azorel si nazdravaniile lui.   E un catel Cu bot lung si coada...

Cozonacul oferit cadou celei m…

Cozonacul oferit cadou celei mai bune dintre vietuitoarele padurii

Cozonacul oferit cadou celei mai bune dintre vietuitoarele padurii Va oferim spre lectura povestirea “Cozonacul” scrisa de Anatoli Lelievr. Traducerea a fost realizata din limba sarba de catre A. P. Mandrea,...

Ghicitori despre carte

Ghicitori despre carte

Ghicitori despre carte   Află câteva ghicitori despre carte, prietenul nostru cel mai bun, o comoară fără de preţ care luminează mintea şi sufletul.  

Legenda anotimpurilor si a lun…

Legenda anotimpurilor si a lunilor anului

Legenda anotimpurilor si a lunilor anului A fost odata, demult, demult, un imparat ca toti imparatii si o imparateasa ca toate imparatesele. Numele imparatului era An iar cel al imparatesei, Ziua....