Univers de copil

A+ R A-


Intrebarile si setea de cunoastere

Intrebarile si setea de cunoastereIntrebarea, credem noi, este o expresie pentru setea de cunoastere. Drumul, de a curiozitatea instinctuala, manifestata spontan, la interesul de cunostere, exprimat constant, nu este nici simplu, nici neted. El reflecta unul din multele aspecte ale dezvoltarii fiintei umane de la situatia de „anima neterminat” – cum il considera unii biologi, datorita imperfectiunilor sale instinctulale la nastere – la statutul de personalitate creatoare de valori materiale si spirituale. Si este, poate, cel mai semnificativ aspect al acestei dezvoltari.

Desigur, la inceptul, a fost impulsul curiozitatii. Dar, curiozitatea nu-l caracterizeaza numai pe om ci, am putea constata ca si „rudele” noastre o au din belsug.

„Momentul” exprimarii acestui impuls prin limbaj verbal credem ca a fost – si este – decisiv pentru trecerea de la curiozitate la interes de cunoastere. Cand copiul poate sa-si exprime acest impuls in cuvinte, el intra in relatii spirituale cu adultii, care inep nu numai sa-i satisfaca aceasta trebuinta (prin raspunsurile date), ci sa i-o si „atate” (si mai ales sa i-o cultive printr-o intreaga stategie adecvata). Oricum, orizontul de cunoastere si de dezvoltare a structurilor intelectule (spirit de observatie, memorie, gandire, imaginatie, etc.) se stie. Aceasta dezvoltare devine conditia psihologica („terenul”), generatoare de noi intrebari, cu privire la alte probleme sau la alte aspecte mai de profunzime ale aceleiasi probleme. Intrebarea este, asadar, generatorul acelei stari de neliniste, de indoiala, de incertitudine, de tensiune, stari pe care Descartes le-a considerat conditia de baza a cugetarii („Dubito, ergo cogito”).

In perspectiva ontogenetica, primele intrebari apar la varsta prescolara, ele constituind o adevarata „parghie psihologica” pentru dobandirea de cunostinte si pentru dezvoltarea intelectuala a copilului. O privire mai analitica asupra acestei dezvoltari ne va invedera in primul rand, spiritul de observatie sporit. Copiii vor observa ma atent si cu ma multe rezultate daca vom sti sa le orientam observatia prin intrebari potrivite, spre aspectele esentiale ale obiectului in cauza.

Jocul, la cei mici, constituie principalul mijloc de educatie, afirmatie valabila si cand e vorba de educatia intelectuala. Iata cateva intrebari de jocuri intrebuintate de educatoare, in gradinite, pentru educatia prescolarilor: „Ghiceste ce spun eu?”. „Jocul celor zece intrebari”, „Ce am desenat?”, „Cine stie sa-mi spuna mai multe lucruri despre ...?”, etc.

Prescolarul foloseste intrebarea nu numai pentru a cunoaste aspectele exterioare ale obiectelor (forma, culoarea, marimea), ci, in aceeasi masura, este preocupat si de cunoasterea legaturilor interne si cauzale ale lucrarilor, utilizand in vederea satisfacerii acestui interes, intrebari adecvate: „Cum merge masina?”, „De ce cad frunzele?”, „De ce bate vantul?”, „De ce ploua?”, etc.

Satisfacerea, cu pricepere, a unor asemenea intrebari constituie fara indoiala, o modalitate de formare a conceptiei stiintifice despre lume, element esential in constructia constiintei copilului. Ea constituie, in acelasi timp, la largirea si aprofundarea orizontului de cunoastere al copilului si la dezvoltarea intelectului sau nu numai sub raport informativ, ci si formativ.

Asadar, interesul de cunoastere nu este un dar, ci un rezultat al educatiei in general si al educatiei intelectuale in special, intre acesta si educatie existand un raport de interconditionare: ne bazam pe interesul de cunoastere al copilului in organizarea si desfasurarea educatiei intelectuale, iar, la randul ei, aceasta (educatia), cand este organizata si desfasurata in mod stiintific, contribuie la dezvoltarea (cultivarea) interesului de cunoastere.

Cu un cuvant, dinamica dezvoltari intelectuale este corelata dialectic cu dinamica dezvoltarii intereselor de cunoastere, iar un educator (parinte) priceput valorifica in mod eficient aceasta dialectica.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Moartea caprioarei de Nicolae …

Moartea caprioarei de Nicolae Labis

Moartea caprioarei de Nicolae Labis Va oferim spre lectura poezia “Moartea caprioarei” scrisa de Nicolae Labis. Actiunea are loc pe fundalul secetei cumplite de dupa al doilea...

De unde vin florile

De unde vin florile

De unde vin florile Incantarea si emotia ne cuprind adesea cand privim in balcoanele si gradina casei, ori prin brazdele geometric trasate ale parcurilor, comorile de forme si culori ale florilor...

Melc grabit

Melc grabit

Melc grabit Va oferim spre lectura povestirea “Melc grabit” scrisa de Mircea Pop. Se intalnesc in padure. - Buna ziua, broscuta verde! - Buna ziua, melc codobelc!

Prohodul Domnului versuri

Prohodul Domnului versuri

Prohodul Domnului versuri   Prohodul Domnului este o frumoasă cântare ortodoxă scrisă de Sfântul Ioan Damaschin. Prohodul Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos se citeşte la Denia Prohodului Domnului din seara de...

Despre cacao si ciocolata un t…

Despre cacao si ciocolata un tonic excelent

Despre cacao si ciocolata - un tonic excelent Prejudecatile sunt greu de dezradacinat in mintea oamenilor. Nu ca de multe ori adevarul nu este evident, ci fiindca suntem asa facuti...