Ioan Corvin si corbul

Va oferim spre lectura povestirea “Ioan Corvin si corbul”.

In vremea de demult traia in Transilvania un boier numit Voicu, care era asa de viteaz, ca a pus in uimire pe regele ungurilor. Acesta i-a daruit ca rasplata o mosie mare, numita Hunedoara, iar sotiei lui i-a dat un inel.

Voicu a avut un singur fecior, numit Ioan.

Povestea spune ca odata, pecand Ioan era copil mic, parintii sai l-au luat cu ei, sa vada pe rege. Obositi de drum, ei s-au oprit intr-o poiana, sa se odihneasca si sa ospateze.

Dupa masa, Voicu a plecat cu arcul dupa vanat. Mama era foarte obosita si a vrut sa se odihneasca. Ea a dat copilului inelul daruit de rege ca sa se joace in liniste, apoi a pus capul pe pamant si a atipit.

Cum dormea ea asa, deodata se destepta in tipetele copilului. ce se intamplase? Un corb a zarit inelul stralucind in mainile copilului, s-a repezit la el, i-l rapise si a zburat in varful unui copac.

Tocmai atunci a sosit si Voicu. El a intins arcul si a tras in corb, care a cazut mort la pamant, apoi ii lua inelul si l-a dat baiatului.

Dupa aceasta intamplare, el a pornit iarasi la drum si a ajuns la rege, unde au fost primiti cu mare cinste.

Ioan era un roman destept si viteaza. El a ajuns cel mai de frunte general din ostirea ungurilor. Aducandu-si aminte de patania cu corbul, Ioan si-a pus ca semn sau marca pe hartiile sale un corb, tinand un inel in cioc. De la acest semn, si-a luat ei si urmasii sai, porecla de Corvin.

Fiul lui Ioan, numit Matei Corvin, ajuns rege al ungurilor / maghiarilor. El a fost un rege viteaz si intelept. Pana astazi, maghiarii se mandresc cu faptele lui Ioan si ale lui Matei Corvin. Si noi trebuie sa ne simtim mandri, caci ei au fost romani.