La Unire

Va oferim spre lectura poezia cu iz patriotic „La unire”. Versurile apartin lui Dimitrie Bolintineanu.

„Asadar nici Unirea a Romaniei soarta

Nu poate sa o schimbe aicea pe pamant?

in cartile ursitei ea este scrisa moarta,

Ca celelalte neamuri ce astazi nu mai sunt?”

Asa rasuna trista cantarea desperarii

A celor ce vad umbra plapandei lor fiinti

Mai mare decat umbra nemarginita-a tarii

Si a viitorimii! Barbati cu mici credinti!

Nu! nu! Unire draga! Tu nu faci ce zic ei!

Un rau, iesind din sanul sorgintei ce il varsa,

E mic, dar cat se scura, cat trece printre vai,

Se umfla, se lateste si-n mare se revarsa.

Asa si tu vei creste, cu timpul o, Unire!

Pieri-vor si tiranii si robii demni de ei,

Ursita iti pastreaza, in viitor, marire,

Si viata, si putere sa dai la fratii mei.

Atunci aceste patimi ce nu cunosc cuvant,

Ce nu cunosc nimica a fi mai sus de ele,

Unire! Se vor stinge ca niste nori la vant,

Ce-nconjoara de umbra lumina unei stele.

Al lebedei pui este, cand a venit la viata,

Urat; nimic nu spune ca va veni o zi

In care o sa fie o pasare mareata.

Asa, Unire sfanta, tu esti ursita-a fi.