Univers de copil

A+ R A-


Legenda bujorului

 

Bujor era fiul unui împărat bătrân şi tare paşnic. Aflându-se pe patul morţii, bunul împărat îi zise feciorului:

- Dragul tatii, eu n-am duşmani, după cum bine ştii. Războaie cu vecinii n-am purtat. Am însă un mare necaz, Bujor. Cunoşti şi tu povestea ...

- Da, tată! răspunse fiul cu o mare durere în suflet. Toată lumea ştie despre lacul blestemat din codrul de brazi, acolo unde trăiesc stafiile şi ielele amăgitoare. Ielele cele spurcate, care-i prefac pe oameni în măgari şi în viţei, schimonosindu-i.

Ochii împăratului luceau de spaimă.

- Să nu te duci niciodată acolo, Bujor. Niciodată să nu te duci la lacul ielelor ...

Împăratul căzu pe pernă, fără suflare. Bujor îi închise pleoapele şi-l jeli îndelung. Acum el era stăpânul împărăţiei. Avea buzduganul în mână şi coroana de aur pe cap.

După câţiva ani, când promisiunile se uită, noul împărat Bujor umbla prin târguri şi prin sate. Tocmai trecea pe lângă pădurea adâncă, în mijlocul căreia se afla lacul cel blestemat. Era noapte şi luna lumina feeric împrejurimile. Deodată, pe Bujor începu să-l fure somnul. Cântau privighetorile, dar şi ielele vrăjite care apăreau goale şi ademenitoare la marginea poienii.

- Doamne, oştenii mei s-au tolănit pe iarbă şi-au adormit. Şi caii s-au culcat, iar zânele frumoase şi zâmbitoare mă poftesc în pădure ...

Bujor mergea magnetizat, după iele şi stafii, până într-o dumbravă fermecată. Ielele albe jucau în jurul tânărului împărat care se ruşinase de goliciunea ielelor şi obrazul i se înroşise ca focul.

- Să- l prefacem în viţel! râse o zână.

- Ba să-l facem în gândac! hohoti răutăcioasă alta.

- Broscoi i-ar sta mai bine, hihi! mai zise una înaltă.

Mama ielelor, tot aşa de atrăgătoare ca şi fiicele sale, purta pe cap o coroană sclipitoare, bătută în pietre preţioase. Ea zise:

- Nu, nu! Pentru că dumnealui, fiul de împărat s-a înroşit la faţă, poruncesc să se prefacă imediat în floare. Floare roşie. Aşa să rămâie!

Într-o clipă, trupul lui Bujor intră într-un vârtej şi se transformă într-o floare roşie ca jarul, destul de mare şi bătută ca un pămătuf. Apoi, ielele au dispărut în lacul blestemat. Mai apoi, oamenii au numit floarea cea roşie bujor.

Bujor a rămas până astăzi, după numele lui Bujor, fiul împăratului, care fusese vrajit de zânele cele rele, ca să se transforme în floare 0 floarea de bujor.

 

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Alexandru cel Bun domnul Moldo…

Alexandru cel Bun domnul Moldovei

Alexandru cel Bun - domnul Moldovei Alexandru cel Bun a domnit in Moldova pe timpul cand Mircea cel Mare era domn in Muntenia. Alexandru cel Bun a fost un om pasnic,...

Casuta pisicilor confectionare

Casuta pisicilor confectionare

Casuta pisicilor - confectionare Confectionarea casutei pisicilor iti da de lucru, dar merita efortul pentru ca aceasta jucarie arata foarte bine pe raft sau pe pervazul geamului. Te poti...

Povestea lui Admetos si Alcest…

Povestea lui Admetos si Alcestis in mitologia greaca

Povestea lui Admetos si Alcestis in mitologia greaca Vom face referire in cele ce urmeaza la povestea unei casatorii din Tesalia. E o poveste destul de miscatoare, presarata cu amaraciune si...

Legenda Iernii si a anotimpuri…

Legenda Iernii si a anotimpurilor

Legenda Iernii si a anotimpurilor A fost odata, ca niciodata, in vremuri de mult trecute o preafrumoasa zana pe nume Iarna. Ea locuia in Tinutul Zapezii impreuna cu surorile ei, Primavara,...

Bolile diareice la sugar II

Bolile diareice la sugar II

Bolile diareice la sugar II   In explicarea aparitiei bolilor diareice, cauzele favorizante au mai mica importanta, dar ele nu trebuie neglijate, deoarece evitandu-le, frecventa bolii poate fi redusa substantial. Este vorba...