Univers de copil

A+ R A-


Leonardo da Vinci - Oceanograful

Toscana si mai ales Florenta, patria lui Dante, Michelangelo si Galilei, este si patria lui Leonardo da Vinci.

Leonardo se manifesta inca de tanar ca un spirit multilateral: pictor, sculptor, arhitect, naturalist si inginer. Autor al « «Mona Lisei » si al « Cinei cea de taina », constructor al atator palate, inginerul care a realizat lucrari de irigatie, nescocitorul aparatelor de zburat, al tehnicii fortificatiilor si al carului de asalt, Leonardo a stiut sa fie « precursore geniale della fisiografia marina comparata » cum e recunoscut de oamenii de stiinta italieni.

El a trait (1452-1519), intr-o vreme « contemporana » cu domnia lui Stefan cel Mare al Moldovei (1457-1504).

Ca inginer al ducelui Ludovic Sforza Maurul (cel Negru) Leonardo este trimis la Genoa sa cerceteze stricaciunile suferite de cheiurile portului din cauza unei furtuni puternice, ce a avut loc in luna februarie 1498. Dar ceea ce l-a interesat in special cu ocazia studierii litoralului au fost miscarile apei marii si actiunea marii asupra tarmului. El a scris lucrari « Despre miscarea si masurarea apei » si « Asupra naturii apei » din care aflam ideile pe care Leonardo si le faurise in directia oceanografica. Foarte mult l-au preocupat miscarile ondulatorii ale marii: valurile si mareele, dar mai ales miscarea valurilor.

Astazi multe dintre ideile care noua ni se par elementare si pe care, dupa multe greutati, stiinta moderna crezuse ca le descoperise, s-au dovedit a fi fost, in realitate, lucruri observate pentru prima data de ochiul genialului Leonardo.

Pentru Leonardo valurile au fost miscari ondulatorii nu de inaintare, iar cauza lor este vantul, care « alearga » pe suprafata apei imprimandu-i ondulatiile. Ajungand la tarm se sparge si spargerea lui e cu atat mai violenta cu cat intampina o rezistenta mai mare.

Leonardo a sesizat ca pe o mare agitata nu toate valurile care vin spre tarm sunt la fel de mari. Primul val se reflecta in al doilea si-l mareste, prin acelasi fenomen, al doilea val il mareste pe cel de-al treilea. Acesta din urma este cel mai mare; este « unda maxima » a lui Leonardo.

In legatura cu puterea de transport a apei, Leonardo a constatat ca, cu cat o apa are o miscare mai repede, cu atat puterea ei de transport creste. Si invers: in masura in care iuteala apei scade, depunerea materialului transportat creste.

Leonardo a mai constatat ca materialul carat de apa cu cat e mai grosier cu atat e mai aproape de fund. Pietrisul se rostogoleste pe fund in timp ce nisipul e purtat in suspensie. De asemenea a precizat raporturile dintre greutatea specifica a sedimentelor si intensitatea miscarilor apei, in baza carora sedimentele se depun.

A fost primul caz care a intravazut raporturile de dependenta dintre marimea materialului sedimentar si intensitatea de miscare a apei.

Sunt aproape miraculoase puterea spiritului de observatie si viguroasa intuitie a lui Leonardo da Vinci care, acum aproape 500 de ani, intr-o vreme cand majoritatea stiintelor actuale erau in cautarea adevarului, ochiul si mintea lui trasau principiile fundamentale ale stiintei oceanografice.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Regulamentul micului biciclist

Regulamentul micului biciclist

Regulamentul micului biciclist   Ce trebuie sa fac ca sa circul in siguranta? §         Sa am bicicleta cu frane eficace, sonerie, o lumina alba in partea din fata precum si o lumina rosie...

Mecanismul setei

Mecanismul setei

Mecanismul setei In conditiile unei activitati normale, un om pierde zilnic cam 2,5 litri de apa, pe care o inlocuieste imediat, odata cu alimentele sau cu apa de baut. In cazul...

Planse de colorat cu pinguini

Planse de colorat cu pinguini

Planse de colorat cu pinguini   Cui nu ii plac pinguinii? Acestia traiesc in special in apropierea malurilor inghetate din insulele Antarcticii, Noii Zeelande sau in insula Galapagos, fiind aproape singurii locuitori...

Povestea celor sapte rate

Povestea celor sapte rate

Povestea celor sapte rate Va oferim spre lectura “Povestea celor sapte rate” scrisa de Vladimir Colin. Au fost odata sapte rate. Prima era schioapa, a doua era chioara, a treia avea ciocul...

Colind de Florii Multimea noro…

Colind de Florii Multimea norodului

Colind de Florii - Mulţimea norodului   Colind de Florii - Mulţimea norodului   Mulţimea noroduluiVine-n calea DomnuluiŞi aşterne-n caleVeşmintele sale Astăzi a-nflorit. (Bis)