Univers de copil

A+ R A-


Munca chibzuita si munca proasta

Unul dintre marii agricultori, de pe timpul republicii romane, a fost dat in judecata de catre vecinii sai pentru vrajitorie.

“El face vraji si descantece pe campiile lui, si arunca faptul si raul pe campiile noastre. Ne ia mana semanaturilor, ne fura cu farmece laptele vacilor si ne slabeste cu ape descantate vitele. Acelasi pamant il avem si noi ca si el; de ce graul nostru e asa de slab si cu putin spic, iar al lui e frumos si da de zece ori mai mult rod decat al nostru? Si de ce vacile noastre n-au lapte, iar din ugerul vacilor lui curge parau? Il fura de la ale noastre! Si ce boi frumosi are, si ai nostri cad de prapaditi! A gasit o comoara talharul de el, ca de unde are atata avere, cand el n-a mostenit nimic de la tatal sau? L-am vazut noi noaptea, cautand locuri unde necuratul are comori ascunse. Si are legaturi cu dracul, caci nu doarme noaptea si da ocoale pe la grajduri. Si e suflet indracit, ca e aspru cu slugile si le tine de scurt pentru tot nimicul”.

Munca chibzuita si munca proasta

Paratul a venit la judecata, in fata poporului. Si-a adus cu el si vitele de munca, si uneltele de gospodarie: pluguri, grape si tarnacoape, si cate altele. Acestea le-a lasat afara si a intrat la judecator, avand intr-o mana un obiect oarecum invechit.

- “Toata vrajitoria mea, judecatorilor, sta in lucrul acesta si pe care, cari ma parasc, nu-i intrebuinteaza deloc. Iata-l: Toti se uitara mirati, sa vada ce-i. era o tesala. E numai o tesala, judecatorilor. Boii mei de munca o vad in toate zilele; boii vecinilor mei, n-au vazut-o niciodata. Sa spuie vecinii mei, carora le fur mana holdelor si a laptelui, cu ce gandesc ei sa-si alunge saracia, daca nu cu vitele? Si cum si le ingrijesc? Le adapa la vreme ca mine? Umbla noaptea prin grajduri sa vada daca vitele au ieslea plina cu nutret si daca au asternut trebuincios si aer din destul?

Toata grija mea, ca o oricarui lucrator de pamant, trebuie sa fie vitele de munca. A vecinilor mei insa, toata grija e numai sa ma pandeasca pe mine cu ochi rai, in vreme ce vitelor le dau rogoz si le culca in cosare, fara asternut si necuratite cu lunile. Le adapa numai cand isi aduc aminte de ele; incarca pe urma lor carul, de nu-l pot urni, si le bat fara mila, ca sunt naravase si nu vor sa traga. Iar asta, tesea asta, n-o stiu vecinii mei cata putere are! Da, vrajesc cu ea si apar de atatea boale de piele vitele ce le am; dar eu pe-ale lor cu ce le apara?

Nu, ei sunt vrajitorii, ca umbla cu descantece babesti, ca sa-si vindece boalele vitelor. Vacile mele nu le pun la plug si la care, si le ingrijesc tot asa de bine ca si boii de munca si de ce va e de mirare ca laptele lor curge ca paraul?”

La semnalul lui, slugile adusera in fata judecatorilor uneltele de munca.

- “Iata taina frumusetii holdelor mele! Vecinii mei scurma numai pamantul, ca sa nu se zica de ei ca n-au arat, nu sparg bulgari cu grapa de fier ca mine, ci cu una de nuiele, nu plivesc graul decat numai cu numele de plivit. Iar pamantul a fost odata, dar acum nu mai e pamantul meu ca al lor, caci eu l-am ingrasat in tot anul cu gunoi. Cand vrea Dumnezeu, creste graul si pe piatra, zic ei. O zic si eu, dar Dumnezeu e cu mult mai intelept, decat sa faca minuni de dragul lenesilor si al nepriceputilor!

Da, am pomi frumosi si plini de rod. Sa-mi spuie, culeg vreo data vecinii mei omizile de pe pomi? Ii curata de uscaturi? Ii apara de furnici? Da, asvarl cu pietre si cu lemne in ei, si pentru o singura poama rup o creanga intreaga.

Da, sunt aspru cu slugile si le urmaresc indeaproape, ca sa-si faca fiecare datoria si sa stie anume ce lucru are sa faca.

Tin oranduiala in gospodarie ca sa mearga toate struna. Eu stiu fiecare lucru in casa si in curtea mea, unde sta si de ce este acolo si nu aiurea, si de cu iarna le am toate pregatite pentru primavara.

N-am mostenit de la parinti nimic, a adevarat; iar comoara, pe care o cred dusmanii mei c-am gasit-o, e aici intre aceste doua palme batute de munca si aici in inima, si aici in cap. Munca facuta cu inima si minte!

Cu inima intreaga si nu numai de mantuiala, si cu minte, si chibzuinta, nu numai cum o da Dumnezeu!”

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Dumnezeu povestire de Liviu Re…

Dumnezeu povestire de Liviu Rebreanu

Dumnezeu - povestire de Liviu Rebreanu Va oferim spre lectura povestirea „Dumnezeu”, o creatie a celebrului scriitor roman Liviu Rebreanu. Intr-o tara indepartata a fost odata un imparat care, cu cat imbatranea,...

Crizanteme din seminte de dovl…

Crizanteme din seminte de dovleac

Crizanteme din seminte de dovleac   Din semintele de dovleac (semintele de bostan) putem realiza si crizanteme, frumoasele flori de toamna, cunoscute si sub denumirea de tufanele, dumitrite, margarete de toamna.

Oul de Paste mitologie mituri …

Oul de Paste mitologie mituri legende

Oul de Paste - mitologie, mituri, legende Oul, o forma geometrica perfecta - "obiectul perfect", el insusi purtator de viata, este un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Ca...

Manastirea Cozia descriere lit…

Manastirea Cozia descriere literara

Manastirea Cozia - descriere literara Urmam o cotitura a Oltului si, dupa un scurt pe sosea, Cozia se arata, cu cele trei turnuri ale sale si zidul alb, dres...

Atentie la dulciurile date cop…

Atentie la dulciurile date copiilor

Atentie la dulciurile date copiilor Medicina moderna nu mai admite vechile sloganuri cu iz comercial, fara nici un suport stiintific si atat de daunatoare ca, de exemplu, “Dati copiilor cat...