Parcul dendrologic Simeria – judetul Hunedoara

Parcul dendrologic Simeria din judetul Hunedoara cuprinde cea mai veche colectie dendrologica din Romania. Situat in nord-vestul orasului, in lunca Muresului, parcul se intinde pe o suprafata de circa 78 ha. Amenajat la inceputul seoclului al XVIII-lea, initiat in scopuri recreative, parcul a beneficiat de arboretele naturale existente pe terasele si lunca Muresului, din care unele exemplare mai exista si azi.

 

Parcul a cunoscut cateva amenajari succesive, dar abia in 1848, si mai ales dupa 1879, s-a bucurat de un aport masiv de plante exotice, unele din flora Extremului Orient. Dintre primele specii lemnoase exotice este citat salcamul (Robinia pseudacacia), adus sub forma de puieti din Franta, unde fusese introdus inca din anul 1602.

Arboretul din Simeria avea sa strabata multe evenimente dramatice de-a lungul timpului. Astfel, in primul razboi mondial a fost partial defrisat. In anii 1912, 1932 si 1970 a fost inundat. In 1944 a suportat consecintele bombardamentului german. In 1946-1947 a suferit de pe urma secetei, iar in anii imediat urmatori, colectiile arboricale au fost descompletate din cauza unor grave doboraturi.

Dupa 1948 parcul cunoaste o perioada de inflorire. Mai mult de atat, arboretul din Simeria primeste statutul de rezervatie dendrologica, ceea ce-i confera o protecte deplina si largi posibilitati de dezvoltare. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca acest parc a devenit un puternic centru de cercetare, baza materiala a Statiunii experimentale a Institutului de cercetari forestiere – ulterior Baza experimetala Simeria, filiala Timisoara a Institutului de cercetari si amenajari silvice (ICAS) din Bucuresti.

Parcul dendrologic din Simeria dispune de peste 600 taxoni, din care numeroase raritati dendrologice sau chiar unicate.

Cateva colectii sunt remarcabile. Astfel, colectia de magnolii (Magnolia) care cuprinde 14 taxoni, dintre care M. Macrophila, cu frunze de 60 cm lungime, este unica la noi in tara; colectia de brazi (Abies), insumand 12 taxoni, din care mentionam: A. delvay, A. homolepis din Extremul Orient, A. cephalonica var. Appolinis din Grecia etc.; colectia de ienuperi (Juniperus) – 12 taxoni – din care semnalam ienuperul de Virginia (J. virginiana); colectia de pini (Pinus), cu 12 taxoni, de artari (Acer) cu 23 taxoni, apoi chiparosi (Taxodium distichum), cedri de Liban (Cedrus atlantica), arborele mamut (Sequoia gigantea) etc.

In cadrul arboretelui pot fi admirate exemplare de arbori de dimensiuni si varste impresionante, cum sunt: ulm (Ulmus) de peste 200 ani, stejar (Quercus) de 200 ani, salcami (Robinia) de peste 120 ani etc. Arboretul cuprinde si o bogata colectie de trandafiri (Rosa) cu peste 130 de soiuri.

Din totatul speciilor exotice cultivate in acest parc 10% sunt europene, 16% eurasiatice, 35% asiatice, 21% nord-americane, restul avand alte proveniente.

In afara colectiilor din aer liber, parcul dispune de o sera de circa 2000 m², de o pepiniera pentru plante ornamentale, de circa 2 ha, apoi de alte cateva pepiniere volante, precum si de cateva cladiri in care se desfasoara diferitele activitati practice si de cercetare.

Rezervatia stiintifica este cunoscuta de toate unitatile de profil din lume, cu care, de altfel, aceasta se afla in relatii de schimb.

Frumusetea, varietatea si aspectul impresionant al Parcului de la Simeria sunt un rezultat al activitatii neobosite a celor care se ingrijesc de pastrarea si dezvoltarea lui continua. Totodata, trebuie remarcat si faptul ca acest parc dispune de un microclimat bland si relativ constant, care constituie un fel de oaza in zona geografica in care se afla. Altitudinea de 190-200 m, substratul aluvionar bogat in substante hranitoare si solul brun de padure de pe terase – ca si panza de apa freatica de la mica adancime – contribuie la buna dezvoltare a biocenozelor vegetale de aici. Temperatura medie anuala este de +10º C, amplitudinile fiind relativ moderate. Minimele absolute sunt rareori catastrofale pentru speciile exotice existente in arboret. Mai daunatoare se dovedesc a fi caderile masive de zapada, precum si vanturile care iau uneori caracter de furtuna.