Univers de copil

A+ R A-


Pasari folositoare omului

Pasari folositoare omuluiNumeroase insecte ataca atat plantele salbatice, cat si pe cele cultivate de om, producand pagube insemnate. Unele insecte ataca mugurii, frunzele si florile, altele sug seva plantelor. Multe stau in pamant si le rod radacinile. De la cele mai mici plante ierbvore, pana la cei mai mari arbori din padurile noastre, nu exista o planta care sa nu fie atacata de insecte. Cele mai mari pagube le cauzeaza larvele insectelor.

Impotriva acestor insecte daunatoare, omul poate duce o lupta continua, la care pasarelele ii dau un pretios ajutor. Vrabiile, pitigoii, sticletii si multe alte pasari culeg numeroase omizi sau oua de insecte, cu care se hranesc. Multe pasarele isi hranesc puii numai cu insecte sau cu laeve de insecte, contribuind si mai mult la distrugerea acestor dusmani ai plantelor. Astfel, o familie de grauri poate distruge intr-o zi peste 350 de omizi si gandaci. Pasarelele trebuie ocrotite si pentru aceasta se recomanda sa le atragem in jurul culturilor de plante, construind cuiburi artificiale.

Dintre pasarelele care se hranesc cu insecte, cele mai importante sunt: cucul, grangurul, sticletele, macaleandrul, matasarul, codobatura alba, cinteza, dumbraveanca, etc.

Cucul este o pasare calatoare, care prin luna aprilie se intoarce in tara noastra, vestindu-ne venirea primaverii, cu cantecul lui cunoscut. El se raspandeste in toate padurile, de la ses pana la munte. Capul are ciocul mai larg la baza si putin indoit la varf. Culoarea penelor de pe cap, spate si aripi este cenusie (plumburie). Pe piept si pe abdomen, penele sunt de culoare albicioasa, cu dungulite mai inchise, ondulate, asezate de-a curmezisul. Cooada este lunga, rotunjita la capat si cu penele desfacute ca un evantai. Picioarele se termina cu 4 degete, dintre care 2 indreptate inainte si 2 inapoi. Cucul zboara cat este ziua de mare de pe un copac pe altul, mancand tot timpul numai insecte, si mai ales omizi paroase. El nu-si face cuib, ci isi depune ouale in cuiburile altor pasarele din padure, aruncand deseori jos ouale gazdei. Puiul iesit din ou are nevoie de multe insecte si parintii adoptivi ii aduc toara ziua, fara ca sa-l sature. Dupa ce a ajuns mare, isi ia zborul. Spre toamna, cucul pleaca inaintea altor pasari calatoare, iar in primavara urmatoare, la fel ca si barza, se intoarce in aceleasi locuri unde a trait si in anii trecuti. Cucul, distrugand numeroase insecte daunatoare, precum si larvele lor, este o pasare foarte folositoare.

Grangurul este putin mai mare ca o vrabie si vine la noi in luna aprilie. Vara isi duce viata prin desisul copacilor de prin paduri, dumbravi, livezi, unde isi cladeste cuibul cu multa maiestrie. Se recunoaste dupa culoarea galbena-aurie. Numai aripile, coada si laturile capului sunt negre. Ciocul este brun-rosiatic, iar picioarele de un albastru deschis. Se hraneste cu tot felul de insecte si larve.

Sticletele traieste vara indeosebi prin gradini sau pe copacii din zavoaie. Iarna se aduna in palcuri de sute de indivizi. Este o pasare impodobita cu numeroase culori: negru, rosu, brun-roscat, brun, ruginiu, alb si galben. Iarna se hraneste numai cu seminte mici, dar in celelalte anotimpuri se hraneste cu insecte. Puii sunt hraniti in special cu larve de insecte, paduchi de padure etc.

Macaleandrul este o pasare mica, de marimea unei vrabii, destul de raspandita la noi prin gradini, paduri etc. Se intalneste aproape in toata tara, din luna martie pana in octombrie. In iernile mai dulci, multi dintre ei raman la noi. Se hraneste cu insecte, raman, melcisiori si chiar seminte. Pe spate este colorat brun-masliniu, iar pe pantece in alb. Fruntea, laturile corpului si ale gatului, gusa si pieptul sunt de culoare rosie-ruginie.

Matasarul este o pasare care ierneaza la noi. O putem vedea mai ales in regiunile dealurilor si a muntilor, in padurile de pin. Se intalneste uneori si la ses. Matasarul este o pasare lacoma. El manaca intr-o zi un mare numar de insecte. Se recunoaste usor dupa motul de pene pe care il are la cap. Penele matasarului sunt viu colorate. Motul si fulgii de pe cap sunt colorati cafeniu-roscat. Pe frunte are doua dungi negre, iar sub barbie o pata neagra. Spatele este colorat fumuriu-verzui.

Codobatura alba este o pasare vioaie, pe care o intalnim mai des pe malul apelor curgatoare. Vine la noi pe la inceputul lunii aprilie. Codobatura este intr-o continua miscare, alearga de colo pana colo si bate mereu din coada lunga, miscand-o in sus si in jos, de unde-i vine si numele. Se hraneste numai cu insecte. Codobatura are gatul negru, iar toata partea de dedesubt este alba. Partea de deasupra a corpului este cenusie. Pe aripi are de asemenea doua dungi albe.

Cinteza (cinghita) este raspandita de la munte pana la campie. Vara se hraneste cu insecte, iar iarna cauta seminte. Partea superioara a capului, ceafa si laturile gatului sunt de culoare albastra-cenusie. Fruntea este neagra, spatele brun-roscat, iar baza cozii verde-galbuie. Aripile negre au doua dungi transversale albe. Laturile corpului si toata partea de dedesubt a corpului este de culoare bruna-roscata deschis.

Dumbraveanca este o pasare migratoare, pe care o gasim in tara noastra din aprilie pana in octombrie. O intalnim mai des in paduri, pe dealuri si la ses. Se hraneste cu insecte. Dumbraveanca este foarte frumos colorata. Numai fruntea si gusa sunt albe, iar restul corpului este de culoare verde-albastruie, cu spatele brun-roscat.

Printre pasarile folositoare mai putem aminti: cadarasul mare, cojoaca nordica si codrosul de gradina.

Fiind folositoare, pasarile trebuie ocrotite. Pentru ocrotirea lor s-a facut o lege a protectiei pasarilor, care itnerzice vanatul in timpul inmultirii lor. Dar pasarile nu trebuie numai ocrotite, ci atrase in gradinile si livezile noastre. Daca vara si toamna pasarile isi gasesc cu usurinta hrana, in schimb la venirea gerului si a zapezii o gasesc cu multa greutate.

Pentru a le veni in ajutor, sa construim in gradini niste masute pentru hrana. Aceste masute trebuie sa aiba acoperis si sa fie asezate pe un stalp inalt, asa fel ca alte animale sa nu se poata urca. Pe masuta se pune hrana: mei, semninte de floarea-sorelui, faramituri de paine, bucatele de carne cruda etc. Pentru a fi atrase in gradini, livezi, parcuri etc., pregatim pentru pasarele cuiburi artificiale, adica un fel de casute facute din scanduri sau chiar scorburi artificiale. Aceste pasari inmultindu-se vor distruge multe insecte daunatoare, aducandu-ne mari servicii.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Catre tarmuri viitoare

Catre tarmuri viitoare

Catre tarmuri viitoare Va oferim spre lectura poezia “Catre tarmuri viitoare” scrisa de Cicerone Teodorescu. Peste tarmuri, peste mare, Nori se-aduna, nori se sparg Uite, siruri de cocoare … Uite, zburatori de larg!

Romanie glie sfanta

Romanie glie sfanta

Romanie glie sfanta Va oferim spre lectura poezia „Romanie glie sfanta” scrisa de St. G. Theodoru. Ramai cu bine floare ce lacramand petale Opresti fara...

Cum puteti calcula cu usurinta…

Cum puteti calcula cu usurinta latimea raurilor

Cum puteti calcula cu usurinta latimea raurilor Pentru a masura latimea unui curs de apa (parau, rau etc.) aveti nevoie doar de trei bete si de ochi ageri. Sa presupunem ca va...

Vulpea si calul de Fratii Grim…

Vulpea si calul de Fratii Grimm

Vulpea si calul de Fratii Grimm A fost odata un taran si taranul asta avea un cal credincios, care imbatranise si nu mai era bun de nimic. Si daca vazu stapana sa ca...

Cozonacul oferit cadou celei m…

Cozonacul oferit cadou celei mai bune dintre vietuitoarele padurii

Cozonacul oferit cadou celei mai bune dintre vietuitoarele padurii Va oferim spre lectura povestirea “Cozonacul” scrisa de Anatoli Lelievr. Traducerea a fost realizata din limba sarba de catre A. P. Mandrea,...