Pierderea Basarabiei

Rusii isi pusesera de mult in gand sa ne cotropeasca tarile si sa faca din Dunare hotarul de miazazi al marii lor imparatii. De cate ori le-a venit bine, ei si-au pornit ostile sa ne ocupe tarile si, pentru ca stramosii nostrii sa nu le inteleaga gandul lor cel rau, ii amageau ca vin sa-i scape de jugul turcilor.

Cam la vreo 31 de ani dupa pierderea Bucovinei, armate mari de rusi au venit in Tara Romaneasca, sub cuvant ca ne apara de turci. Turcii au trimis si ei armate, ca sa dea pe rusi afara din tara si astfel s-au incaierat unii cu altii si au se facut razboi mare. Acest razboi a tinut sase ani si s-a sfarsit in anul 1812.

In timpul acestor sase ani de razboire, romanii au suferit rnulte rele atat de la rusi, cat si de la turci. Rusii s-au purtat cu ei mai fara de inima decat turcii. Bietii romani erau luati cu de-a sila de la arat, batuti de rusi cu biciul, dusi sa sape santuri de aparare ori sa le care munitii si hrana.

Rusii nu s-au multumit numai cu munca romanului, ci au pus si biruri grele, care treceau uneori peste puterile lui.

Turcii au fost batuti si de asta data, fiind siliti sa ceara pace. Rusii nu au dorit sa lase armele jos, decat cu conditia ca Tarile Romanesti sa ramana pe seama lor. Turcii erau in mare stramtorare si erau gata sa ingaduiasca lucrul acesta.

Se intampla insa ca tocmai atunci, Napoleon Bonaparte, imparatul francezilor, unul din cei mai vestiti imparati ai lumii, sa porneasca cu razboiul mare impotriva rusilor. El instiinta despre aceasta pe sultan printr-o scrisoare, sfatuindu-1 sa nu incheie pace si sa nu dea rusilor nicio despagubire.

Din nenorocire, scrisoarea lui Napoleon a cazut in mainile talmaciului turcesc, numit Panaiot Moruzi, un grec cumparat de rusi. Acesta, in loc s-o citeasca, sultanului, au trimis scrisoarea rusilor.

Vazand primejdia si ca sa incheie pace cat mai grabnic, rusii nu au mai cerut principatele, ci numai Basarabia. Turcii au fost foarte multumiti ca rusii au lasat din pretentiile lor si se invoira cu ei numaidecat. Astfel s-a facut in Bucuresti un tratat, la anul 1812, prin care ni s-a rapit Basarabia cu mai bine de o jumatate de milion de frati.

De aici inainte, Prutul ne-a despartit Moldova in doua parti: o parte libera si alta in robie. Sultanul, afland de tradarea lui Moruzi, i-a taiat capul si a pus sa i se scrie deasupra cuvintele:

“Cunoscand toate trebile Turciei si descoperindu-le dusmanilor, tradatorul a platit cu capul urata lui fapta.”