Univers de copil

A+ R A-


Poezii despre Vlad Ţepeş

 

Vlad Ţepeş a fost unul dintre marii eroi ai luptei românilor pentru libertate şi independenţă. Vlad Ţepes a dat dovadă de un curaj care depăşea limitele obişnuitului, a contribuit prin acţiunile sale la apărarea propriei ţări, dar şi a civilizaţiei române. În timpul domniei sale, Ţara Românească şi-a obţinut temporar independenţa faţă de Imperiul Otoman. Personalitaţii sale marcante i s-au dedicat versuri şi poezii, s-au născut legende şi povestiri. Deşi povestirile scrise despre Vlad Ţepeş i-au creat o imagine de om crud, totuşi, Antonio Bonfi, istoricul oficial al regelui ungar Matias Corvin, la caraterizat pe Vlad Ţepeş “ca fiind crud şi drept. Crud în sensul de neiertator, neînduplecat, şi drept, pentru că nu a pedepsit pe nimeni fără să fie vinovat”. Citeşte mai departe ...

 

Fragment Scrisoarea III

Mihai Eminescu

 

……………………

 

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

 

 

Ţepeş Vodă

Paul Preda Păvălache

 

Ţepeş, zis Dracula
mulţi a speriat,
i-a-nţepat cu "sula"
şi i-a spânzurat.

 

Căci, doi soli porniră
la împărăţime,
şi-ndată vestiră
despre boierime.

 

Boierime care
moarte au jurat,
Ţepeş, să-l omoare
astăzi, spânzurat.

 

Ţepeş auzind
iute s-a sculat,
şi viteaz fiind
el a cuvântat:

 

-Ascultaţi, voi, care
mai aveţi simţire,
sunt român, mă doare;
veniţi-vă-n fire!

 

Neamul boieresc
mi-este trădător,
eu ca domn firesc
iubesc pe popor.

 

Ţin la astă ţară
şi v-am dovedit,
duşmanii să piară
eu, i-am fugărit.

 

Ţin la neamul meu
la neatârnare,
vă laud mereu
neam, viteaz şi mare.

 

Sângele vărsat
sânge de român,
e sânge curat
căci, nu vrem stăpân!

 

Noi nu vrem robire
trădătorii mor,
noi, dorim unire:
românesc popor!

 

Cine a trădat
vrea să mă omoare,
va fi atârnat
într-un par, la soare!

 

Să se-nveţe minte
ţara să-şi iubească,
respecte cuvinte
domnia, să-mi crească!

 

Să-mi crească în pace
iar cel trădător,
de-mi va zice, "drace"
nu-l iert, şi-l omor!

 

Când boierii-au auzit
Ţepeş Vodă ce le-a spus,
speriaţi, s-au azvârlit
dispărând, către apus.

 

Şi-a rămas, el, cu poporul
şi cu ceata ostăşească,
aclamând, conducătorul:
"Ţepeş Vodă să trăiască!"

 

Şi Ţepeş a mai trăit
mulţi boieri în ţeap-a tras,
rămânând, foarte vestit
şi rostit la orice pas.

 

Aşa şi eu l-am rostit
istorie să-nvăţăm,
Ţepeş Vodă, n-a murit:
când numele,-i cuvântăm.

 

 

Fata de la Cozia

Dimitrie Bolintineanu

 

Trâmbiţa răsună sus pe coasta verde;
Armia lui Ţepeş printre brazi se pierde.
- "Iată! strig vitejii, mândrul căpitan
Ce-a ucis cu mâna-i paşa musulman!"

 

Domnul îl sărută şi cu bucurie:
- "Spune-mi, vrei tu aur, ranguri sau soţie?
Dacă vrei avere, da-ţi-voi cât vei vrea;
Dacă vrei soţie, da-ţi-voi fata mea!"

 

- "Doamne! nu voi aur, nici onori deşarte:
N-am venit în lupte sa-mi trag aşa parte;
Plângerile ţării braţul mi-a-narmat;
Pentru-a ei scăpare astăzi m-am luptat.

Iar de este vorba să-mi dai soţioară,
Află că eu însumi sunt o fetişoară!"

La aceste vorbe junele frumos
Coiful îşi aruncă, păru-i cade-undos.

Toată adunarea vede cu răpire
O fetiţă dulce ca o fericire.
Domnul se răpeste de mândreţea ei.
- "Care din boierii-mi vrei bărbat să iei?"

 

- " Doamne, zise fata, vrei să fiu soţie
Unui din ostaşii care-mi place mie?
Toţi sunt bravi la luptă, nu ma îndoiesc;
Însă pe-al meu mire voi să îl iubesc."

 

Domnul fiu s-aruncă l-ale ei picioare
Şi cu o vorbire dulce rugătoare:
- "Fii a mea domniţă şi îţi jur pe cer
Pentru tine-n lume să trăiesc, să pier!"

 

La aceste vorbe tânăra fecioară
Rumenind la faţă ca o rozişoară:
- "Dacă vei iubirea-mi să o dobândeşti,
Pentru ţară, doamne, să mori, să trăieşti!"

 

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Lumea noastra incepe cu famili…

Lumea noastra incepe cu familia

Lumea noastra incepe cu familia De regula, cine se poarta frumos fata de parinti e cuviincios si fata de ceilalti omanei. La dragostea bunicilor si parintilor se raspunde cu...

Insolatie tratament si masuri …

Insolatie tratament si masuri de prim ajutor

Insolatie - tratament si masuri de prim ajutor   Tratament - insolatie Primul lucru dupa care iti poti da seama ca o persoana a facut insolatie este acela ca inceteaza sa mai transpire....

cum sa faci un curcubeu

cum sa faci un curcubeu

Cum să faci un curcubeu   Vrei să faci un curcubeu? Nu-i uşor, dar nu-i nici greu, Fii atent, copilul meu, Fă-l aşa cum te-nvăţ eu!   Ai nevoie de culori De la fructe, de la...

Intamplare de dimineata

Intamplare de dimineata

Intamplare de dimineata   Va oferim spre lectura poezia “Intr-o dimineata” scrisa de Ioana Dana Nicolae.   Astazi pentru prima data Se-mbraca neajutorata.  

Mesteacanul din poiana in lege…

Mesteacanul din poiana in legenda

Mesteacanul din poiana in legenda Intr-o zi, Dumnezeu a coborat pe pamant si s-a oprit intr-o poiana, sa se odihneasca. Poiana era extrem de luminoasa si frumoasa. Totul parca vuia a fericire...