Portocala - legende si beneficii pentru sanatate

O legenda malaysiana povesteste despre nasterea portocalului … Un elefant lacom s-a indopat atat de mult cu fructele aurite, necunoscute inca omului, pana cand nici macar stomacul lui de elefant nu a mai rezistat … peste ani si ani, un om a descoperit un frumos portocal, care crescuse pe resturile fosilizate ale animalului si a exclamat:

“Oh, ce naga ranga!” Prin deformare, s-a nascut numele actual al portocalei, denumirea ei, naranga, provenind din limba sanscrita si inseamna “inmiresmat”. De aici deriva si apelativul romanesc “naramza”. Italienii ii spun arancia, iar englezii, germanii si francezii, orange, cu propuntie evident diferita.

Izvoarele istorice atesta faptul ca portocalul dulce (varietatea cea mai populara) a fost adus in jurul anului 2200 i. Hr. (de unde si denumirea de “mar chinezesc”) si apoi a ajuns in Europa prin secolul al XV-lea, primele fructe fiind transportate din Extremul Orient de catre navigatorii portughezi si olandezi. Utilitatea (in prevenirea scorbutului la marinari), dar mai ales extravaganta culorii sale i-au determinat pe membrii familiei conducatoare a Tarilor de Jos sa aleaga numele de Casa de Orania, iar culoarea portocalie a devenit unul dintre simbolurile regalitatii olandeze.

De-a lungul timpului, acest fruct apetisant a starnit adevarate pasiuni la curtile regale. In secolul al XVI-lea, o printesa de Catilia a avut ideea de a planta un portocal intr-o lada, pentru a-l putea adaposti seara in casa, aparandu-l astfel de gerul de afara. Asa s-a nascut moda oranjeriilor regale. Mai mult decat atat, regele Frantei Ludovic al XIV-lea a fost pur si simplu indragostit de acest arbore, considerand portocala “un soare al vietii”. Se zice ca, in plina campanie militara, monahul se arata prea putin preocupat de evolutia conflictului armat si mult mai interesat de soarta oranjeriei sale de la Versailles!

Acest fruct (oare “merele de aur” culese de Praslea cel Voinic sau cele furate de Hercule din gradina Hesperiadelor nu ar putea fi tot portocale?) cunoaste multe specii si varietati, insa cele mai renumite sunt asa-zisul “portocal dulce” (Citrus aurantium ssp. sinensis) si “portocalul amar” sau “bigaradier” (Citrus aurantium ssp. Amara var. bigaradia).

Varietatile de portocale au calitati foarte asemanatoare si cu efecte spectaculoase in ceea ce priveste buna functionare a organismului. De la toate putem utiliza frunzele, florile, fructele, sucul si esenta. Spre exemplu, frunzele portocalilor au efecte benefice pentru calmarea nervilor, angoaselor, fiind de un real ajutor si ceor care sufera de migrene si insomnie. Florile portocalilor, a caror esenta se foloseste si in parfumerie, au o actiune calmanta, antispastica. Fructele sunt foarte gustoase si concentreaza toate principiile tonice si antiinfectioase, ajutand in cazuri de gripa, tulburari digestive si renale. Coaja este tonica, stimulenta, iar esenta are un excelent efect antiseptic.