Univers de copil

A+ R A-


Povestea iedutului

Va oferim spre lectura “Povestea iedutului” scrisa de Ana Rom.

Bunica avea un iedut. Ii era foarte drag acest iedut, cu parul lins, cu botisorul negru si cu ochii ca doua margeluite. Avea si doua cornite mici, iedutul.

Bunica il tinea in casa, pe langa ea si se juca de multe ori cu el. Iedutul sarea, se invartea, prindea pe bunica de sort sau o tragea de maneca.

Intr-o zi, pe cand bunica era pe afara, iedutul gasi usa de la salonas deschisa si intra acolo. El nu mai fusese niciodaa in aceasta camera pentru ca bunica incuia usa. Dar acum o uitase deschisa.

 

Povestea iedutului

 

Iedutul se uita mirat la tablourile de pe pereti, la divanul cu scoarte frumos tesute. Apoi a vazut ceva verde pe masa si a crezut ca e ceva bun de mancat, iarba, frunze de varza, coaja de copac sau cine stie ce bunatati. De aceea a intins capul si a apucat odata bine. Dar a vazut ca erau prea uscate, ca fosneau ca hartia si nu aveau nici un gust. Le-a lasat si a pornit sa se uite prin odaie, calcand cu mare placer pe covorul moale ce era intins pe jos.

Deodaa insa, drept in fata lui a vazut un alt iedut care statea si il privea. Iedul nostru, il stramba si a vrut sa se intoarca. Insa a bagat de seama ca si celalalt face la fel.

I-a facut din cap semn, adica: vezi-ti de treaba si nu te lua la cearta cu mine! Celalalt si el, a raspuns in acelasi fel. Si orice a facut mai apoi iedutul, a facut si celalalt.

Infuriat la culme, iedul si-a pus capul in piept aratand dusmanului cornitele si odata … a pornit val vartej catre el.

S-a auzit o izbitura, oglinda a cazut sfaramandu-se, insa iedul, desi lovit, a fost foarte bucuros cand nu l-a mai vazut pe celalalt.

Tocmai atunci a intrat si bunica adusa de zgomot si si-a pus mainile in cap.

Din ziua aceea iedul nu a mai stat in casa. A fost trimis sa se plimbe prin curte, la un loc cu Grivei, cu Joian si cu gainile cele mutate. S-a impacat cu toti foarte bine, numai curcanul i-a facut necazuri. De cate ori voia iedutul sa se joace cu e, acesta se umfla in pene, stranuta, tusea, isi inrosea margelele si se mandrea de creasta lui cea frumoasa. Era bine si in curte, asa ca iedutul a uitat de casa, de covorul moale, de soba calda pe langa care se dadea adeseori. Cand o vedea pe bunica, aerga la ea, o tragea de sort ca si inainte, o prindea de maneca, incerca sa se tina de ea, cand intra in bucatarie, dar era oprit la usa.

Intr-o zi, pe cand alerga si sarea prin curte, ii veni un gand. Ce-ar fi sa sara zaplazul? Era el inalt, e drept, insa nu atat cat sa intreaca puterile iedutului. Si facandu-si vant, hop! se trezi de cealalta parte. Aici era tot un fel de curte, insa cu mult mai mare. Asa de mare ca nu i se zareau marginile, nu era nici urma de gand sau altceva.

Iedul o lua la fuga, zburdand cu bucurie. Curand a ajuns la marginea padurii. La inceput i-a fost teama sa intre sub copacii desi si inalti, dar luandu-si singur curaj, s-a avantat in tufis.

Cantau pasarile, era miros de flori, vantul fasaia usurel. Atata fericire nu visase iedutul! A juns si la un izvor si a baut apa rece si limpede.

“Iedutule! Iedutule! Auzi el dintr-o data un glas strigandu-l si isi inchipui ca trebuie sa fie bunica.

Meee! Meee!” A raspuns el indata, ceea ce insemna: aici sunt.

Intr-adevar, era bunica. Tinea in mana o zgardita pe care a trecut-o in jurul gatului iedutului. De zgarda era prinsa o franghiuta. Si asa, tras de franghie, iedutul s-a intors acasa, pasind fara vreo graba in urma bunicii. Cand intra pe poarta, se mai uita odata cu jale in urma, rpesimtind parca ceva rau. Zgarda il rodea si nu-l lasa nici mai repede, nici mai incet de cum mergea si bunica.

“Te-ai obraznicit prea tare, iedutule, ii zise bunica. De acum nu mai faci ce vrei! Vei ramane legat de acest copac ca sa nu ma mai faci sa alerg dupa tine pana la marginea padurii.”

Asa a crescut iedutul, pana a ajuns un tap frumos si mandru.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Din vremurile vremii de Mihai …

Din vremurile vremii de Mihai Eminescu

Din valurile vremii ... de Mihai EminescuDin valurile vremii, iubita mea, răsaiCu braţele de marmur, cu părul lung, bălai Şi faţa străvezie ca faţa albei ceriSlăbită e de umbra duioaselor...

Programul zilnic de munca al s…

Programul zilnic de munca al scolarului mic

Programul zilnic de munca al scolarului mic   Pentru a avea succes in activitate si pentru a evita oboseala, copilul tau, micul scolar, trebuie deprind sa respecte anumite reguli si sa adopte...

Poteca de Stefan Augustin Doin…

Poteca de Stefan Augustin Doinas

Poteca de Stefan Augustin Doinas Va oferim spre lectura poezia/parabola “Poteca” scrisa de Stefan Augustin Doinas. In adancul padurii, in cel mai adanc luminis din...

Mesaje crestine de Paste

Mesaje crestine de Paste

Mesaje crestine de Paste Invierea Domnului nostru Iisus Hristos e momentul in care in sufletele noastre renaste speranta, pentru ca oricine crede cu adevarat in Dumnezeu nu va muri ci va...

Pasarea maiastra

Pasarea maiastra

Pasarea maiastra Va oferim spre lectura povestea “Pasarea maiastra” scrisa de Al. Gheorghiu Pogonesti. Odata, un baietel privea la maica-sa care indesa intr-o boccea mancare si hainute. Deodata, o intreba: - Mamuco,...