Univers de copil

A+ R A-


Povestea teiului
de Mihai Eminescu

Blanca, ştii că din iubire
Făr' de lege te-ai născut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos să-l iei de mire!

 

Îmbrăcându-te-n veşmântu-i,
Lepădând viaţa lumii,
Vei spăşi greşala mumii
Şi de-o crimă tu mă mântui.

 

Traiul lumii, dragă tată,
Cine vor, aceia lese-l,
Dară sufletul mi-e vesel,
Tinereţea luminată.

 

Danţul, muzica, pădurea,
Pe acestea le-ndrăgii,
Nu chiliile pustii
Unde plângi, gândind aiurea!

 

Ştiu mai bine ce-ţi prieşte,
Cum am spus, aşa rămâne;
Pentru drumul cel de mâine
De cu azi te pregăteşte!

 

Mâna Ea la ochi şi-o ţine,
Toate minţile-şi adună,
Să ia lumea-n cap, nebună,
Parc-atâta-i mai rămâne.

 

Calu-i alb, un bun tovarăş,
Înşeuat aşteapt-afară,
Ea picioru-l pune-n scară
Şi la codru pleacă iarăşi.

 

Sara vine din arinişti,
Cu miroase o îmbată,
Cerul stelele-şi arată,
Solii dulci ai lungii linişti.

 

Dar prin codri ea pătrunde
Lângă teiul vechi şi sfânt,
Ce cu flori pân-în pământ
Un izvor vrăjit ascunde.

 

Îngânat de glas de ape
Cânt-un corn cu-nduioşare
Tot mai tare şi mai tare,
Mai aproape, mai aproape;

 

Iar izvorul, prins de vrajă,
Răsărea, sunând din valuri
Sus în codri de pe dealuri
Luna blândă ţine strajă.

 

Ca din farmec Ea tresare,
Şi privind uimită-n lături,
Vede-un tânăr chiar alături,
Pe-un cal negru e călare ...

 

Oare ochii ei o mint,
Sau aievea-i, adevăru-i?
Flori de tei el are-n păru-i
Şi la şold un corn de-argint.

 

Ea privi atunci în jos,
Trece mâna pe la tâmple,
Iară inima-i se umple
De un farmec dureros.

 

El se da tot mai aproape
Şi cerşea copilăreşte;
Al ei suflet se răpeşte
De închide-a ei pleoape.

 

Cu o mână îl respinge,
Dar se simte prinsă-n braţe,
De-o durere, de-o dulceaţă
Pieptul, inima-i se strânge.

 

Ar striga ... şi nu se-ndură,
Capu-i cade pe-a lui umăr,
Sărutări fără de număr
El îi soarbe de pe gură.

 

O desmiardă ş-o întreabă,
Iar ea faţa şi-o ascunde,
Şi aşa de-ncet răspunde
Cu o voce dulce, slabă.

 

Tot alături călăresc,
Nu au grija nimănuia,
Şi de dragi unul altuia
Ei din ochi se prăpădesc.

 

Se tot duc, se duc mereu,
Trec în umbră, pier în vale,
Iară cornul plin de jale
Sună dulce, sună greu.

 

-i sunet se împarte
Peste văi împrăştiet,
Mai încet, tot mai încet,
Mai departe ... mai departe ...

 

Sus în brazii de pe dealuri
Luna-n urmă ţine strajă,
Iar izvorul, prins de vrajă,
Răsărea sunând din valuri.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Obiceiuri si superstitii de An…

Obiceiuri si superstitii de Anul Nou in lume

Obiceiuri, traditii si superstitii de Anul Nou in lume   De Anul Nou, in intreaga lume exista numeroase obiceiuri, traditii, credinte si superstitii. Va prezentam cateva din aceste obiceiuri, traditii si superstitii de Anul...

Despre zambet si ras

Despre zambet si ras

Despre zambet si ras Rasul se numara printre cei mai statornici insotitori ai omului de la inceputurile existentei sale. Omul a ras de bucurie incalzindu-se la razele Soarelui, primind generoasele daruri...

Imagini cu brazi de Craciun de…

Imagini cu brazi de Craciun de colorat

Imagini cu brazi de Craciun de colorat Simbol al Craciunului, bradul nu poate lipsi cu ocazia sarbatorilor de iarna. Impodobit cu tot felul de ornamente si decoratiuni speciale in fiecare casa...

Elementele chimice si importan…

Elementele chimice si importanta lor pentru organismul uman

Elementele chimice si importanta lor pentru organismul uman Unele elemente chimice se gasesc in cantitati mai mari, iar altele se gasesc in cantitati mai mici in organismul uman. Ele...

Vitiligo o problema de estetic…

Vitiligo o problema de estetica a pielii

Vitiligo - o problema de estetica a pielii Termenul de vitiligo provine din latinescul vitellus si consta intr-o acronimie dobandita, care apare totdeauna in mod primitiv, deci fara a fi fost...