Univers de copil

A+ R A-


Primavara - legende, mitologie, mituri

 

legenda primaveriiIn mitologia greaca si romana exista mai multe legende care explica aparitia anotimpului Primavara, toate acestea fiind legate de Persefona (Persephone) sau Cora (Kore).

  

Persefona, zeita Primaverii dar si a mortii i-a avut ca parinti pe Zeus, zeul suprem si Demeter sau Demetra. Una dintre legende spune ca intr-o zi, in timp ce culegea flori pe camp, Persefona a fost rapita de unchiul ei, Hades, care a dus-o cu el in Infern. Zadarnic a cautat-o indurerata Demetra noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Nimeni nu-i stia de urma. Intr-un tarziu, Demetra a aflat de la Apollo de soarta fiicei sale. Cuprinsa de jale, Demetra paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor, decat in ziua cand ii va fi inapoiata Persefona. Urmare a acestei decizii pamantul nu mai rodeste si holdele se usuca. Ingrijorat, Zeus il trimite pe Hermes sa i-o aduca inapoi pe Persefona. Dar reintoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibila deoarece Persefona s-a infruptat in Infern dintr-o rodie. In felul acesta ea s-a legat, o data pentru totdeauna, de lumea subpamanteana. Manioasa, Demetra il transforma pe Ascalaphus, singurul martor al sacrilegiului comis, in bufnita. Persefona insa trebuie sa ramana alaturi de Hades. La insistentele Demetei, Zeus propune un compromise: sase luni din an Persefona va sta alaturi de sotul ei in regatul subpamantean si sase luni le va petrece pe pamant, langa mama ei. Reintoarcerea pe pamant a Persefonei era insotita de venirea primaverii, de renasterea naturii. Absenta ei era marcata de ariditate, de anotimpul trist al iernii in care Demetra ducea dorul fiicei sale.

 

O alta varianta a legendei ne spune ca Hades a decis ca este vremea sa aiba si el o sotie. Si pentru ca zeul a asteptat si a asteptat, dar nici o zeita nu dorea sa-i devina sotie, a decis sa fure una. Si-a trimis iscoadele sa cerceteze care dintre zeite este nemaritata. Ele i-au adus la cunostinta ca Demetra, zeita holdelor avea o fata foarte frumoasa, cuminte si inteleapta, numita Cora. Hades decide sa o ceara pe Cora de sotie de la Zeus. Zeus este de acord cu aceasta casatorie cu conditia ca Hades sa o convinga si pe Demetra, care isi strapanea strasnic fata. Intr-o zi, pe cand Cora impreuna cu alte nimfe culegeau flori in poiana, a vazut un narcis care avea o suta de tulpine si fiecare avea un miros foarte puternic. Ducandu-se Cora sa rupa narcisul, pamantul s-a dechis si a iesit carul de aur al lui Hades. Hades a prins-o pe fata bine si apoi a intrat iar in pamant. Totul s-a petrecut foarte repede si nimeni nu a vazut cine era in car. Demetra, vazand ca fata ei nu mai vine acasa a plecat in cautarea ei. A cautat-o pe Cora dar nimeni nu auzise nimic, iar Zeus se ferea sa spuna ceva. Atunci Demetra a pustiit toate roadele din acel an si a spus ca atata timp cat ea nu-si va vedea fata nimic nu va mai rodi pe pamant, iar oamenii vor muri de foame. Zeus temator l-a trimis pe Hermes la Hades sa-i spuna s-o lase pe Cora sa se intoarca la Demetra. Acesta a fost de acord dar, inainte sa plece, i-a dat Corei sa guste din jumatatea unei rodii. Muscand din rodie, Cora s-a legat pentru totdeauna de regatul intunericului, de Hades. Afland Demetra ca Hades i-a dat sa manance rodie Corei a spus ca pamantul tot nu va da roade. Atunci Zeus a decis ca, Cora sa stea o treime din an cu Hades si doua treimi din an cu Demetra. Demetra a fost de acord, Cora statea de primavara pana toamna cu mama ei iar iarna cobora la Hades. Odata cu venirea primaverii, Cora se intoarce la lumina, unde regaseste libertatea si fericirea lipsita de griji. Dupa aceasta intamplare, Demetra i-a schimbat numele Corei in Persefona iar lui Hades i-a dat si numele de Pluto (cel bogat). In mitologia romana, Cora corespunde zeitei Proserpina.

 

Una dintre legende leaga sarbatoarea primaverii de Zeita Iubirii, Afrodita. Ea s-a indragostit de frumosul Adonis. Pentru a nu-l mai vedea nimeni, Afrodita l-a ascuns intr-un cufar. Apoi, i-a incredintat cufarul Persefonei, care nu s-a putut abtine si l-a deschis, indragostindu-se imediat de tanarul chipes. Persefona s-a decis sa nu-l mai inapoieze pe Adonis. La aflarea acestei vesti, tristetea Afroditei a uscat pamanturile. Nici macar tatal ei, Zeus, nu a reusit s-o consoleze, asa ca l-a condamnat pe Adonis ca sa petreaca o parte a anului cu Persefona, alta cu Afrodita, si o perioada sa fie singur. Astfel, frumosul tanar se intoarce in fiecare primavara la Afrodita, moment din care campiile se umplu de flori, iar culturile incep sa prinda viata de la atata iubire.

 

Un mit care circula in Republica Moldova, ne povesteste ca, de 1 Martie, prima zi a primaverii, frumoasa Primavara a iesit la plimbare la marginea padurii. Aceasta a observat intr-o poiana, intr-o tufa de porumbari, rasarind de sub zapada un ghiocel. Hotarata sa-l ajute, Primavara a inceput sa dea la o parte zapada si ramurile spinoase. Iarna, vazand acest lucru, s-a infuriat si a chemat vantul si gerul sa distruga floarea. Ghiocelul a inghetat imediat. Primavara, incercand totusi sa salveze ghiocelul l-a acoperit cu mainile sale, dar s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. Din deget s-a prelins o picatura de sange fierbinte care, cazand peste floare, a facut-o sa reinvie. In acest fel, Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului simbolizeaza sangele ei rosu cazut pe zapada alba.

 

Citeste si Legenda Primaverii pe http://www.interferente.ro/Legenda-Primaverii.html.

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Primavara George Toparceanu

Primavara George Toparceanu

Primăvara - George Topârceanu   Cântecul „Primăvara” după versurile marelui poet George Topârceanu şi varianta audio interpretată de trupa Mondial.   După-atâta frig şi ceaţăIar s-arată soarele.De-acum nu ne mai îngheaţăNasul şi picioarele!

Biblioteca copiilor nostri

Biblioteca copiilor nostri

Biblioteca copiilor nostri Cartea – ca obiect si ca purtator de informatii – intra in universul copilului cu mult inainte ca el sa fi invatat sa citeasca: cartile parintilor, asezate in...

Creativitatea cultivarea si st…

Creativitatea cultivarea si stimularea acesteia

Creativitatea - cultivarea si stimularea acesteia Fantezia se afla in partea stanga a creierului, in timp ce logica se afla in partea dreapta. Doar cinci din partile creierului nostru...

Esti necajit motane poezie

Esti necajit motane poezie

Esti necajit motane - poezie   Iata poezia”Esti necajit, motane” scrisa de Marin Sorescu.   - Esti necajit, motane: Mustata ti-ai parlit. Atata neglijenta, Sa nu-mi dea de gandit?

Consumul de capsuni metoda de …

Consumul de capsuni metoda de tratament naturist

Consumul de capsuni - metoda de tratament naturist Cunoscute si consumate inca din preistorie, celebritatea mediala a capsunilor a inceput in secolul al XI-lea, cand calugarii capucini preparau din...