Univers de copil

A+ R A-


Rapsodii de vara de George Toparceanu

                        

Vezi poezia “Rapsodii de vara” de George Toparceanu.

 

I

Cine-ar putea sa spuna
Cati secoli au trecut
De-o luna,
De cand nu te-am vazut?...

Salcamii plini de floare
Se uita lung spre sat,
Si-n soare
Frunzisul leganat
Le-atarna ca o barba...
Acolo mi-am gasit
In iarba
Refugiul favorit.

Acolo, ca-ntr-un templu,
De-atatea dimineti
Contemplu
O tufa de scaieti.

Pe cand departe-n zare,
Mirat ca un copil,
Rasare
Un astru inutil...

II
Iubito, fara tine
Incepe-o noua zi...
Dar cine
Le poate socoti?

Ca zilele-n restriste
Se-nalta si apun
Ca niste
Baloane de sapun...

Cu mainile sub tampla
Cum stau asa culcat,
Se-ntampla
Un fenomen ciudat:

Privirea mea distrata
Prin negre ramuristi
Mi-arata
Doi ochi adanci si tristi

Si-n orice strop de roua
Vad doua brate, mici
Ca doua
Picioare de furnici.

Dar daca o lacusta,
Din verdele talaz,
Robusta
Imi sare pe obraz, -

Din ochii mei dispare
Mirajul interpus,
Pe care
L-am zugravit mai sus,

Si-n ochii mei deodata,
Ca-n alte dimineti,
S-arata
O tufa de scaieti...

III
Acum natura-ncepe
Cu tainicul ei glas
Din stepe
Sa cante-ncet pe nas.

Prin ierburile crude,
Sub cerul fara fund,
S-aude
Un bazait profund

Si pana la amiaza
Pamantul incropit
Vibreaza
Adanc si linistit.

Sunt gaze si ganganii
Ce sar si fac mereu
Matanii
Cand trec prin dreptul meu,

Si-mpreunandu-si zborul,
In ierburi isi ascund
Amorul
Multiplu si fecund.

IV
Si-n vremea asta, oare,
Cand eu visez mereu
La soare -
Ce face dorul meu?

Iubirea mea nebuna,
De-abia trezita-n zori,
Aduna
Manunchiuri mari de flori.

Se-ntreaba - ce sa faca?
Si far-a pregeta,
Ea pleaca
Intins, la casa ta.

Si nici nu bagi de seama
Cum pasu-i furisat
Cu teama
S-apropie de pat,

Ci doar treasari deodata
Si parca-ti pare rau.
Mirata,
Te uiti in jurul tau...

Iar ea-ntr-un suflet vine
Cu parul desfacut
La mine,
Sa-mi spuie ce-a facut...

Asa, spre zarea larga,
Pe zi de-atatea ori
Alearga
Pe drumuri lungi de flori.

V
Tarziu, cand peste lanuri
Coboara spre campii
Noianuri
De umbre argintii;

Cand luminosul crainic,
Luceafarul stingher
Si tainic
S-aprinde iar pe cer

Si cu lumina noua
Sclipeste ca un strop
De roua
Pe varful unui plop,

Iubirea mea fugara
De-abia s-a linistit,
Si-afara,
Ca un copul trudit,

Pe-un maldar de sulfine,
Cu cel din urma gand
La tine,
Adoarme suspinand.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Incetarea adoptiei

Incetarea adoptiei

Legea adoptiei - Capitolul VI - Incetarea adoptiei Art. 60 Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii acesteia. Art. 61 Adoptia se desface in cazul prevazut la art. 7 alin. (3)...

Primavara planse de colorat

Primavara planse de colorat

Primavara - planse de colorat   A venit in sfarsit primavara si o data cu ea si dragostea a inflorit. Sa ne bucuram pasind prin raze, culegand ghiocei si impartind zambete. E...

Legenda Cameliei

Legenda Cameliei   Legenda spune ca traia odata o fiica de imparat deosebit de frumoasa, dar deosebit de singura. Numele ei era Camelia. Mare parte a timpului si-o petrecea vorbind cu florile....

1 Iunie versuri

1 Iunie versuri

1 Iunie versuri   Doar pentru voi, special, am cules cele mai frumoase poezii si versuri de 1 Iunie, Ziua copilului.   Copii din lumea toata Autor: Rusalin Muresanu   Copii din lumea toata, De peste...

Legenda bujorului de Gheorghe …

Legenda bujorului de Gheorghe Antohi

Legenda bujorului de Gheorghe Antohi    Legenda bujorului în versuri de Gheorghe Antohi.   În lumea asta blestemată  Se spune că trăia odată Un paşnic împărat, bătrân Şi milostiv, un bun stăpân.