Univers de copil

A+ R A-


Rascoala taranilor din 1907

 

Rascoala taranilor din 1907 s-a remarcat prin amploare, intensitate, grad de violenta, cuprindere si caracter exploziv fara precedent. Unii contemporani au intrevazut in ea un veritabil razboi taranesc, ce a impus cu stringenta necesitatea rezolvarii problemei agrare.

 

Cauzele rascoalei

Avand pamant putin, fiind lipsiti de cele mai multe ori de vite de munca si de unelte, taranii nu reauseau sa scoata o recolta care sa acopere nevoile gospodariei lor. Pentru pamantul luat in parte de la mosieri, taranii erau nevoiti sa plateasca sume tot mai mari de bani sau sad ea tot mai multe produse. Daca nu se supuneau, mosierii trimiteau jandarmii sa-i scoata cu forta la munca.

Ca sa poata trai, taranii erau nevoiti adeseori sa imprumute bani de la mosieri sau de la banci. Cum de cele mai multe ori nu-si puteau plati la timp datoriile, li se vindea tot ce se mai gasea prin casa, cateodata chiar asternutul de pe pat si ceaunul din vatra. Aceasta fiind situatia, taranii nu mai puteau indura asemenea viata grea. De aceea, adesea ei s-au rasculat. Cea mai puternica rascoala a lor a fost in anul 1907.

 

“Noi vrem pamant!”

Era pe la inceputul lui februarie 1907. Taranii se pregateau pentru muncile de primavara. In nordul Moldovei se afla un mare proprietar, ale carui mosii se intindeau pe vreo 30.000 ha. Pe una din mosiile lui, in satul Flamanzi, taranii, razbiti de lipsuri si de purtarea urata a mosierului si a oamenilor lui, s-au inarmat cu coase, cu furci, cu ciomage si au inceput lupte. Arendasul mosiei a chemat jandarmii in ajutor. Dar taranii i-au batut si i-au alungat.

Rascoala s-a intins repede, cuprinzand toata Moldova. De aici s-a intins in Muntenia si Oltenia. Taranii atacau pe proprietari si pe arendasi. Cereau pamant mai ieftin pentru arenda si conditii omenesti de munca si trai. In multe locuri, ei au inceput chiar sa imparta mosiile.

Intre tarani si mosieri s-a inclestat o lupta pe viata si pe moarte. Regale Carol I si guvernul, format din mosieri si burghezi, au concentrate multe trupe, le-au inarmat ca pentru razboi, cu arme si tunuri si le-au trimis asupra satelor rasculate.

 

Multi muncitori s-au alaturat taranilor

Intre rasculati si armata s-au dat adevarate lupte. In mai multe locuri, ca de exemplu, la Pascani, muncitorii ceferisti au sarit in ajutorul rasculatilor. Ei au deschis cu forta vagoanele trenului in care fusese inchis un grup mare de tarani, spre a fi trimis la judecata. De asemenea, la Galati si pe Valea Prahovei, muncitorii s-au infratit cu taranii.

Muncitorul revolutionar Stefan Gheorghiu a luptat mult pentru cauza dreapta cu taranilor. Din aceasta pricina, guvernul l-a si aruncat in inchisoare. Aici, indurand cumplita mizerie, s-a imbolnavit de tuberculoza, boala care i-a adus mai tarziu moartea.

 

Din ordinal guvernului burghezo-mosieresc taranii participanti la rascoala sunt impuscati.

 

Inabusirea rascoalei

Armata avea porunca de la rege si de la guvern, sa-i ucida pe rasculati sis a le distruga gospodariile pana la temelie. Asupra satelor rasculate s-a abatut atunci o cumplita urgie. Tunurile au tras zile intregi. Au fost omorati de-a valma barbati, femei si copii. Au pierit atunci si multi tarani Stefan Furtuna, desi avea pieptul plin de decoratii dobandite pentru vitejiile savarsite in razboiul pentru independenta din 1877.

Cu astfel de cruzimi, guvernul a inabusit rascoala. 11.000 de tarani au murit atunci, platind cu viata lor curajul de a fi luptat pentru pamant si pentru dreptate.

Rascoala a fost infranta, pentru ca taranii nu au fost bine organizati si nici inarmati. In multe locuri, muncitorii le-au venit in ajutor. Dar nici ei nu erau pe atunci destul de bine organizati, ca sa sara cu totii in sprijinul taranilor si sa conduca lupta. De pe urma rascoalei, atat taranii, cat si muncitorii au tras invatatura ca numai uniti in lupta pot birui pe asupritori.

 

Masti Mos Nicolae

Masti Mos Nicolae

Masti Mos Nicolae Mos Nicolae vine in fiecare an sa aduca daruri celor care au fost cuminti. Niciodata nu a lipsit. In seara de 5 decembrie, cu mic cu mare, il...

Protectia puilor de caprioara

Protectia puilor de caprioara

Protectia puilor de caprioara O cantitate mare de afise de ordinal sutelor de mii, este lipita in Franta in timpul lunilor mai si iunie in preajma padurilor sau a teritoriilor unde...

Jocul delfinilor

Jocul delfinilor

Jocul delfinilor   Iata poezia “Jocul delfinilor” scrisa de Negrici Eliana Flora.   Marea ne-a chemat din nou Sa privim ca-n alte dati De pe malul ei de aur Miile de vietati.  

Budinca de mere

Budinca de mere

Budinca de mere   Budinca de mere este un desert aromat si delicios care este pe placul copiilor dumneavoastra. Iata reteta pentru budinca de mere.  

Oasele si materii formatoare d…

Oasele si materii formatoare de oase

Oasele si materii formatoare de oase Oasele sunt parti tari ale corpului, care il sustin. Ele formeaza scheletul corpului. Osul e format din saruri de calciu, carbonat de calciu si o...