Univers de copil

A+ R A-


Romania in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

 

Unirea Moldovei si a Tarii Romanesti, infaptuita la 24 ianuarie 1859, n-a putut fi dobandita decat pin lupta celor multi. Si, dupa Unire, marii boieri voiau sa pastreze vechile randuieli. Voiau sa-si pastreze bogatiile si conducerea statului.

 

Schimbari in viata tarii

De aceea, cei sapte ani cat a condus tara Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) au fost ani de mari framantari, ani de lupta intre cei care voiau schimbarea in bine a tariisi cei care se opuneau oricaror prefaceri. Domnitorul Cuza, sprijinit de Mihail Kogalniceanu si de alti oameni darnici de progres, a reusit sa aduca unele imbunatatiri in organizarea tarii. Astfel, administratia a fost mai bine oraduita si armata mai bine organizata.

In vremea aceea, cea mai mare parte a locuitorilor erau analfabeti. Cuza a facut o lege care oblige pe copii sa invete carte. Aceasta a fost o masura buna, care a condus lumina stiintei de carte in multe sate. Dar, nu s-au infiintat destule scoli, ca invatatura sa patrunda pretutindeni. Nici invatatori si nici carti nu erau destule, pe masura nevoilor. Din aceasta pricina, cea mai mare parte a poporului a ramas tot fara stiinta de carte.

 

Improprietarirea taranilor

La cererile mai hotarate ale poporului, Mihail Kogalniceanu a propus legea de improprietarire a taranilor. Marii proprietari s-au impotrivit cu multa inversunare acestei legi. Totusi, in anul 1864, impotrvia vointei boierilor, legea de improprietarire a fost aplicata. Dar, ca sa primeasca pamant, taranii trebuiau sa aiba vite si pluguri, cu care sa-l munceasca. Trebuia sa rascumpere cu bani pamantul marilor proprietari. Or, cei mai multi tarani erau foarte saraci, iar mosierii pastrau pentru ei pamantul cel mai bun.

Din aceasta pricina, lupta indelungata pe care taranii au dus-o pentru pamant a continuat cu si mai multa darzenie.

 

Sfarsitul domniei lui Cuza

Masurile luate de Alexandru Cuza au imbunatatit intrucatva viata poporului. Marii mosieri si o parte dintre burghezi, suparati ca li s-au luat o parte din mosii, l-au silit pe Cuza sa renunte la tron si sa plece din tar ape care o iubea si pentru binele careia a luptat din rasputeri.

In locul lui mosierii si burghezii au adus ca domn pe Carol, un print din Germania, dusman al poporului. El a condus tara impreuna cu mosierii si burghezii. Venind in tara sarac, el a exploatat fara mila poporul si a strans averi uriase.

Felul acesta de conducere a tarii, in care intreaga putere o aveau burgehzia si mosierimea, in frunte cu regale, poarta numele de regim burghezo-mosieresc. El a adus poporului nostru multe suferinte si nedreptati.

In acest timp au patruns in Romania multi capitalisti straini, sprijiniti de Carol I. acestia, impreuna cu capitalistii din tara, au exploatat crunt poporul nostru muncitor.

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Clasicismul curent literar

Clasicismul curent literar

Clasicismul - curent literar Ca si curent literar, termenul vizeaza un corp de norme constituit deplin in epoca de maxima expansiune culturala a antichitatii greco-romane si reconsiderat ulterior, fara a i...

Invatatoarei

Invatatoarei

Învăţătoarei   Când am venit la şcoală-n toamnăEram un ţânc sfios şi mic.M-aţi mângâiat pe creştet, doamnă,Şi parcă m-am simţit voinic.  

Cercei de ciresi

Cercei de ciresi

Cercei de ciresi   Va oferim spre lectura poezia “Cercei de ciresi” …   Se coace rodul verii Intre pasari si sperietori, Copii, cu cercei de ciresi, Topaie prin crengile, norii, Schimbaciosi, crescatori Din minune-n minune;

Literatura de Craciun de Otili…

Literatura de Craciun de Otilia CazimirVezi poezia Literatura de Craciun, scrisa de Otilia Cazimir.   Sa va trimit "Literatura de Craciun"...Dar ce anume? Vreti colinde miciCu "dalbe flori"si "Ler, oi Doamne bun"Pentru...

Esti necajit motane poezie

Esti necajit motane poezie

Esti necajit motane - poezie   Iata poezia”Esti necajit, motane” scrisa de Marin Sorescu.   - Esti necajit, motane: Mustata ti-ai parlit. Atata neglijenta, Sa nu-mi dea de gandit?