Univers de copil

A+ R A-


Scoala in epoca elenistica

Scoala in epoca elenisticaAlexandru cel Mare s-a jertfit pe sine si a jertfit tara sa, poporul sau, care ar fi putut sa creeze in scurta vreme un mare imperiu balcano-carpatic pentru a desavarsi opera pe care demult, in toate provinciile monarhiei orientale, in Egiptul initierii lui Herodot, al centrului de comert elen de la Naucratis in Persia, cu arhitecti, medici si istorici greci, a inceput-o poporul grecesc el insusi. De la tot ce a facut trecutul s-a ales astfel, nu prin “cucerirea lui”, ci prin capitularea statului oriental tot ce putea sa dea prestigiul lui de biruitor si existenta statului unitar, a statului ramas unitar chiar dupa impartirea intre generalii mostenitori, intre diadohi, dintre care nu era unul care sa nu doreasca integrarea prin el si pentru el a imparatiei Macedoneanului.

S-a intins astfel asupra tuturor popoarelor de cultura din Rasarit o civilizatie, nu de suprafata si trecatoare, ci durabila si adanca, desi incapabila de o continua si puternica dezvoltare. Acea civilizatie a elenismului de caracter “ecumenic”, general, care era uneori inferioara insuelor de adevarata civilizatie elenica, neredusa si neamestecata, pe care avantul diresc al poporului grecesc nesprijinit de stat a creat-o ici si colo.

Aceasta civilizatie, primita de popoare fara literatura, ii punea inainte o literatura imensa, scrisa in timpuri deosebite si in deosebite forme ale aceleiasi limbi, o literatura care nu se putea intelege dintr-o data, ci cerea un studiu indelungat. Cu atat mai mult, cu cat nu era vorba numai de citirea si intelegerea ei, ci de scrierea, asa cum era ea, a unei alte literaturi, de catre oameni care, de rasa deosebita, semita, egipteana, trebuiau sa-si insuseasca, daca nu un sens, care nu mai putea fi inviat, macar dora acestor opere fara pereche.

Pe de alta parte, Alexandru cel Mare s-a gandit sa faca o mare scoala militara pentru toti supusii si pentru camarazii sai, in care sa se topeasca toate natiunile in aceeasi clasa de ostasi stransi in jurul stapanului – asa cum au facut-o rusii cu scoala de cadrti de la Petersburg, scoala in care directia trebuia data de ai sai, colonizati in tot cuprinsul vastului imperiu, trebuia sa oricaruia dintre acesti supusi sa i se inflitreze nu spiritul cetatenesc, mort cu libertatea cetatilor, ci acela de respectuoas,a de religioasa supunere. E de crezut, desi lipsesc izvoarele, ca au existat scoli elementare asemenea cu acelea in care Austria lui Iosif al II-lea fabrica pe “der gute Unterthan”, “bunul supus”.

Dar pentru acesti monarhi absoluti, mandri de originea lor greaca sau quasi-greaca, era o necesitate aceea pe care o arata istoricul Polibiu, vorbind de orice om politic, de a cunoaste enciclopedia bunei cresteri de atunci: astrologie, geometrie si ceva filozofie chiar. De aici nevoia preceptorului si chiar pentru fruntasii acestei societati care punea mai mare temei pe cultura decat aceea chiar care au creat-o.

Alexandru a fost si el invatat acasa de cineva care era Aristotel el insusi. Deci, langa filozoful care traieste intre filozofi, departe de rostul marginirii prin orice forma politica si liber de a critica orice si pe oricine, avem acum pe filosoful atras si retinut, hranit si platit de Curte. A sa a fost crescut Ptolomeu I. Din recunostinta pentru astfel de invatatura s-a facut la Alexandria Muzeul, care s-a dovedit a nu fi o scoala inalta, ci cu totul altceva: un ospiciu de cugetatori, dandu-i si ospetele impreuna, asa-numitele syssetia, pentru care era alocat un fond. Numai nebunul Ptolomeu Physkon a avut ciudata idee de a izgoni pe toti filozofii si pe medici pe deasupra.

Medicina avea in Orient legaturi cu templele: ca si boala, ea venea de la zei. Retetele se pastrau printr-o transmisie oculta. Cand s-a trecut de la aceasta prima faza, studiul medicinei, pus fireste in legatura cu toata cultura generala filozofica, a dat, inca de atunci, pe asa-numitii “iatofilozofi”. Asemenea studii erau cu atat mai indicate, cu cat tineretul astronomilor si matematicilor – acestia din urma fiind si de o stiinta sacra – avea o straveche mostenire stiintifica, la care se adaugau si stiintele naturale si notiunile de “fiziologie”, Egiptul avand corporatia milenara a fabricantilor de mumii umane si animale.

Parca a pierit scolastica odata cu dominarea prin argumentatie a oamenilor din cetatea cea mica. Dar retorica se cerea pentru marile ceremonii pompoase, mai ales in Siria si in Pergam. Deci scolile in care se deprinde larga perioada luxoasa a Asiei se intalnesc la Rodos, la Cos si romanii vor invata in prima insula o fraza pe care pana atunci nu au cunoscut-o.

In acelasi timp se muta din loc in loc oamenii care tin scoala de gramatica si sau akroaseis, mai mult conferinte decat lectii, prin care se capata cunostinta rationala a formei stilistice imbratisate de toate popoarele.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Aparitia dintilor la copii

Aparitia dintilor la copii

Aparitia dintilor la copii In acest articol dorim sa facem referire la aparitia dintilor la copii, respectiv: dintii timpurii, dintii intarziati. Dintii timpurii

Noiembrie ultima luna a toamne…

Noiembrie ultima luna a toamnei

Noiembrie - ultima luna a toamnei Noiembrie - brumar e ultima luna a toamnei, fiind posomorata si trista ca o poezie de Bacovia. Vine vremea ploilor reci, a brumelor...

Stai sa vezi ce s-a intamplat

Stai sa vezi ce s-a intamplat

Stai sa vezi ce s-a intamplat Va oferim spre lectura versurile poeziei “Stai sa vezi ce s-a intamplat” scrise de Virgil Teodorescu. Ilustratia apartine Stelei Cretu. ...

Poiana Sihastriei Rarau

Poiana Sihastriei Rarau

Poiana Sihastriei Rarau Pe la mijlocul drumului intre Campulung si varful Raraului se afla ascunsa si de nu stii de mai inaitne unde, nici n-o bagi de seama, o poienita careia...

Istoricul tramvaiului in lume

Istoricul tramvaiului in lume

Istoricul tramvaiului in lume Inventatorul tramvaiului este francezul Loubat. Acesta, solicitat de americani, construieste in 1842 la New York prima linie de tramvai din lume. In scurta vreme, tramvaiul castiga foarte...