Univers de copil

A+ R A-


Sistemul nervos

sistemul nervosCand ne inteapa cineva la un deget, fara sa-1 vedem, stim ca ceva atinge corpul nostru, simtim o durere si voim sa indepartam partea intepata, facand o miscare potrivita. Cunostinta, simtirea si vointa se nasc in sufletul nostru. Cum se nasc, nu stim, dar stim de ce organe avem nevoie, ca sa cunoastem, sa simtim si sa dorim. Aceste organe sunt nervii, maduva spinarii si creierul, care toate la un loc alcatuiesc sistemul nervos.

Creierul umple aproape toata tidva capului sau craniul. El e format dintr-o materie moale, alba inauntru si cenusie pe dinafara. Aceasta materie se numeste materie nervoasa, fiindca din ea e alcatuit intreg sistemul nervos.

Creierul mare e partea cea mai mare si mai insemnata din sistemul nervos. Pe dinafara, creierul are o multime de incretituri, numite circumvolutiuni. Acestea sunt facute din materie cenusie; in ele se termina nervii prin care primim stiri de la lumea din afara si tot de aici pleaca nervii prin care trimitem muschilor ordine de miscari. Cand o parte a creierului mare e bolnava, se nasc tulburari in sufletul omului: nu vede sau nu aude, nu poate voi, nu poate vorbi, se tampeste si uneori chiar moare.

Creierul mic e asezat in partea dinauntru a craniului, sub creierul mare. El regleaza miscarile. Daca ii scoatem unui animal creierul mic, animalul umbla impleticindu-se.

Din creier se prelungeste maduva spinarii, asezata in canalul sirei spinarii.

Din creier si din maduva spinarii pleaca o multime de firisoare alburii, numite nervi. Acestia se ramuresc si se raspandesc in toate partile corpului, intocmai ca si vasele capilare. Unii nervi se duc la muschi si rostul lor e sa duca acestora porunca de miscare, voita de sufletul nostru. Acestia se numesc nervi de miscare.

Alti nervi ne aduc stiri felurite despre cele ce se petrec in afara de noi sau chiar in corpul nostru. Acestia se numesc nervi de simtire. Nervii de simtire sunt nervii care ne dau de stiri despre sunete (nervii auzului), nervii care ne dau stirea despre culoarea si forma obiectelor (nervii vazului), nervii mirosului, ai gustului, ai pipaitului si altii.

Cum vedem, sistemul nervos e partea cea mai insemnata din corp; el tine sub stapanirea sa activitatea tuturor organelor corpului. Fiindca e mereu in lucrare, se oboseste usor, mai ales creierul, de aceea are nevoie de odihna. Cea mai buna odihna a sistemului nervos este somnul.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

La Unire

La Unire

La Unire Va oferim spre lectura poezia cu iz patriotic „La unire”. Versurile apartin lui Dimitrie Bolintineanu. „Asadar nici Unirea a Romaniei soarta ...

Luna septembrie vine toamna

Luna septembrie vine toamna

Luna septembrie - vine toamna Septembrie este luna in care furnicuta cea harnica, care a muncit si a adunat peste vara, joaca tontoroiul in fata hambarului plin, in...

Examenul de logica poezie Ana …

Examenul de logica poezie Ana Blandiana

Examenul de logica - poezie Ana Blandiana   Va oferim spre lectura poezia „Examenul de logica” scrisa de Ana Blandiana.   Imi pare rau ca trebuie sa zic, Fara nici un fel de elogii, ca Ieri...

Nepotul bradului

Nepotul bradului

Nepotul bradului Va oferim spre lectura povestea “Nepotul bradului” scrisa de Iuliu Ratiu. Degeaba l-a sfatuit bunicul: - Nu e bine sa pleci! Locul tau este aici, in varful muntelui. Puiul de brad, insa,...

Iulie luna lui cuptor

Iulie luna lui cuptor

Iulie - luna lui cuptor Iulie este luna in care splendoarea verii ajunge la apogeu: verdele crud al padurilor se intuneca, coroanele copacilor se indesesc, formand lungi culoare de...