Univers de copil

A+ R A-


Sistemul nervos

sistemul nervosCand ne inteapa cineva la un deget, fara sa-1 vedem, stim ca ceva atinge corpul nostru, simtim o durere si voim sa indepartam partea intepata, facand o miscare potrivita. Cunostinta, simtirea si vointa se nasc in sufletul nostru. Cum se nasc, nu stim, dar stim de ce organe avem nevoie, ca sa cunoastem, sa simtim si sa dorim. Aceste organe sunt nervii, maduva spinarii si creierul, care toate la un loc alcatuiesc sistemul nervos.

Creierul umple aproape toata tidva capului sau craniul. El e format dintr-o materie moale, alba inauntru si cenusie pe dinafara. Aceasta materie se numeste materie nervoasa, fiindca din ea e alcatuit intreg sistemul nervos.

Creierul mare e partea cea mai mare si mai insemnata din sistemul nervos. Pe dinafara, creierul are o multime de incretituri, numite circumvolutiuni. Acestea sunt facute din materie cenusie; in ele se termina nervii prin care primim stiri de la lumea din afara si tot de aici pleaca nervii prin care trimitem muschilor ordine de miscari. Cand o parte a creierului mare e bolnava, se nasc tulburari in sufletul omului: nu vede sau nu aude, nu poate voi, nu poate vorbi, se tampeste si uneori chiar moare.

Creierul mic e asezat in partea dinauntru a craniului, sub creierul mare. El regleaza miscarile. Daca ii scoatem unui animal creierul mic, animalul umbla impleticindu-se.

Din creier se prelungeste maduva spinarii, asezata in canalul sirei spinarii.

Din creier si din maduva spinarii pleaca o multime de firisoare alburii, numite nervi. Acestia se ramuresc si se raspandesc in toate partile corpului, intocmai ca si vasele capilare. Unii nervi se duc la muschi si rostul lor e sa duca acestora porunca de miscare, voita de sufletul nostru. Acestia se numesc nervi de miscare.

Alti nervi ne aduc stiri felurite despre cele ce se petrec in afara de noi sau chiar in corpul nostru. Acestia se numesc nervi de simtire. Nervii de simtire sunt nervii care ne dau de stiri despre sunete (nervii auzului), nervii care ne dau stirea despre culoarea si forma obiectelor (nervii vazului), nervii mirosului, ai gustului, ai pipaitului si altii.

Cum vedem, sistemul nervos e partea cea mai insemnata din corp; el tine sub stapanirea sa activitatea tuturor organelor corpului. Fiindca e mereu in lucrare, se oboseste usor, mai ales creierul, de aceea are nevoie de odihna. Cea mai buna odihna a sistemului nervos este somnul.

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

August luna lui gustar

August luna lui gustar

August - luna lui gustar Luna Soarelui. Rege. Chiar daca ziua incepe sa scada, atotputernicia lui este de necontestat. In poala gradinilor se parguiesc toate legumele si verdeturile din...

Focuri nestinse si vulcani nor…

Focuri nestinse si vulcani noroiosi

Focuri nestinse si vulcani noroiosi Din maruntaiele pamantului mustind de bogatii necunsocute, se strecurau pana la suprafata gaze, care scapate prin crapaturile scoartei se aprindeau printr-un incident oarecare si ardeau –...

Antilopa indiana

Antilopa indiana

Antilopa indiana Aproape toate gazelele, si cele africane si cele asiatice, nu suporta desisurile padurilor. Toate gazelele sunt locuitori ai intinderilor de stepa sau ai pustiurilor.

Dragobete felicitari

Dragobete felicitari

Dragobete - felicitări   Iubirea este sentimentul cel mai profund şi cel mai frumos pe care îl poate trăi cineva. Tradiţia populară românească are şi ea o sărbătoare special dedicată îndrăgostiţilor: Dragobetele....

Joia Mare obiceiuri superstiti…

Joia Mare obiceiuri superstitii traditii

Joia Mare – obiceiuri, superstitii, traditii Sub cuvantul Joia Mare, numita si Joia Patimilor, Joia Neagra, Joia Verde, Mosii de Joimari, Joimarica, se intelege Joia cea de pe urma...