Specii de plante carnivore - Roua cerului Drosera

Planta Roua cerului (Drosera sp.) este prezenta pe teritoriul Romaniei cu trei specii: Drosera angelica, Drosera intermedia si Drosera rotundifolia.

Amintim alte denumiri populare pentru Drosera intermedia: iarba fetelor, mana de apa, roua; pentru Drosera rotundifolia: iarba cerii, iarba fiarelor, roua soarelui. 

Drosera angelica este o planta perena, cu frunze dispuse in rozeta. Limbajul frunzelor este linear-alungit, avand fata superioara acoperita cu peri glandulosi. Tulpina poarta flori de culoare alba. Fructul este o capsula ovala. Semintele sunt fusiforme. Infloreste in iulie-august, este intalnita prin turbarii (Sancraieni, Harman, etc.) si este raspandita in Europa, Asia, America de Nord.

Drosera intermedia este o planta perena, cu frunze dispuse in rozeta. Limbajul frunzelor este cuneat-obovat, acoperit, pe fata superioara, cu peri glandulosi. Tulpinile florifere ating 5-8 cm lungime. Florile sunt albe, cu petale obovate. Fructul este o capsula piriforma. Semintele sunt ovate si de culoare neagra. Infloreste in iulie-august, are aparitie sporadica prin turbariile din Muntii Gilaului, Muntele Mare, Taul Capatanii, etc. si este raspandita in Europa, India, America de Nord.

Drosera rotundifolia este o planta perena cu frunze dispuse in rozeta. Limbajul frunzelor este rotund si acoperit, pe fata superioara, cu peri glandulari capitati. Perii de la marginea limbului sunt mai mari (4-5 cm), cei din zona centrala mai mici (0.5-1 mm). tulpinile florifere sunt inalte intre 10-25 (30) cm. florile sunt albe. Fructul este o capsula oblonga. Semintele sunt fusiforme si de culoare galben-deschis. Infloreste din iunie pana in august si are raspandire in Europa, Asia, America de Nord.

Toate speciile vegeteaza in mlastinile de turba. Viata lor este foarte interesanta. Pe langa hranirea autotrofa, ele s-au specializat in prinderea si digerarea animalelor mici. Fenomenul in sine nu este un paradox. Nutritia carnivora suplineste necesitatile de hrana si, in special, de substante azotoase. Perii de pe frunza sunt acoperiti cu secretii lipicoase si lucioase la lumina soarelui. Secretiile reprezinta factorul de ademenire a insectelor care, odata asezata pe frunza, se lipesc de ea. Sunt depuse eforturi pentru eliberare. Excitatia se transmite la perii vecini, care se apleaca peste ea si o imobilizeaza. Activitatea fiziologica a plantei se accelereaza. Se mareste vizibil secretia de suc lipicios, care se prelinge pe corpul insectei, cauzandu-i moartea prin asfixiere. Concomitent sunt secretate si enzime proteolitice mistuitoare, analoage pepsinei sucului gastric de la animalele carnivore. Ele digera partile proteice, aducandu-le la stadiul de aminoacizi. Nutrimentele rezultate din digestie sunt absorbite prin perii glandurosi si prin alti peri epidermici, mai mici, existenti pe partea mediana a frunzei. Scheletul chitinos ce a ramas dupa digestie este inlaturat de pe planta prin ploi si vant. Intr-o perioada de vegetatie roua cerului consuma 15-20 insecte.