Univers de copil

A+ R A-


Suceava - vechea capitala a Moldovei

suceava vechea capitala a moldoveiOrasul Suceava este asezat pe o colina, care se ridica peste malul drept al raului Suceava. Cand se apropie cineva de oras dinspre rasarit, miazanoapte sau miazazi, localitatea infatiseaza ochiului o priveliste furmoasa, cu multe turle de biserici vechi si marete, cu ruintele vestitei cetati a voievozilor Moldovei la rasarit, cu Zamca la apus si cu casele pierdute printre gradinile cu pomi roditori.

Fara indoiala, orasul si-a dat numele de la apa Sucevei.

Pe vremea descalecatului lui Bogdan, Suceava a fost un targusor mic, cunoscut foarte mult negutatorilor, care treceau pe aici din Polonia spre Tarigrad (Constantinopol).

Suceava, pentru intaia oara – pe la 1388, a fost ca resedinta a Voievodului Petru I Musat, fiul lui Costea Musat, strabunul falnicii case domnitoare a Musatestilor.

De la Petru Musat inainte, Suceava a ramas neintrerupt capitala Moldovei pana la 1564.

Dintre voievozii cei mai insemnati, aici si-au avut scaunul domnesc: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Stefanita Viforul si Petru Bares fiul lui Stefan cel Mare si Alexandru Lapusneanul care a stramutat scaunul domnesc la Iasi.

In timpul acestor voievozi, Suceava a crescut mereu, devenind oras mare, puternic si infloritor. Cu alte cuvinte, dintr-un targusor mic, s-a facut cu vremea o capitala mare. dintr-o trecatoare de marfuri si de negustori, Suceava a ajuns sa fie un centru pentru intreg comertul oriental. Aici se afla vama principala a Moldovei si depozite mari de diferite marfuri aduse din tari straine. Tase mari de piatra cu doua randuri erau pe atunci in Suceava si in ele locuiau acei negustori care, calatorind prin multe tari, aduceau aici multe bogatii.

Curtea domneasca era asezata chiar in centurl orasului, in fata bisericii Sf. Dumitru.

Stramutandu-se scaunul domnesc de aici la Iasi, orasul Suceava a inceput sa decada si in starea aceasta de decadenta l-au gasit si zilele mari de acum. Incetul cu incetul au pierit din oras bogatii negustori moldoveni si armeni si, odata cu ei, a pierit si imbelsugarea in care au trait stramosii nostri veacuri intregi. Si daca strada principala a orasului – acum Calea Unirii – e plina si azi de pravalii, acestra numai ele moldovenilor nu sunt.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Coada ursoaicei de Eugen Jianu

Coada ursoaicei de Eugen Jianu

Coada ursoaicei de Eugen Jianu Ursoaica s-a privit in oglinda izvorului si, plina de mirare, a vazut ca nu avea coada! - Mor-mor, a mormait ea. Mandrete mare cum sunt si taman...

Darurile regelui geto dac Drom…

Darurile regelui geto dac Dromihete

  Darurile regelui geto-dac Dromihete   Viteazul rege al geto-dacilor, Dromihete, isi trimisese solii la Dunare pentru a-l intampina pe regele macedonean Lisimach. Acesta se pregatea sa-si treaca numeroasa ostire peste Dunare pentru...

Citate cu si despre Craciun

Citate cu si despre Craciun

Citate cu si despre Craciun   Iata cateva citate care fac referire la sarbatoarea de Craciun, o sarbatoare a familiei, ce duce cu gandul ca bunavointa, daruire, iubire, iertare, blandete, bucurie, dragoste,...

Vulpea si calul de Fratii Grim…

Vulpea si calul de Fratii Grimm

Vulpea si calul de Fratii Grimm A fost odata un taran si taranul asta avea un cal credincios, care imbatranise si nu mai era bun de nimic. Si daca vazu stapana sa ca...

Puisori de Paste planse de col…

Puisori de Paste planse de colorat

Puisori de Paste - planse de colorat   Puisorii, atat de gingasi si fragili, fac parte din simbolurile care insotesc Pastele. Prin dragalasenia lor, puisorii de Paste transmit afectiune. Ca niste bulgarasi...