Univers de copil

A+ R A-


Suceava - vechea capitala a Moldovei

suceava vechea capitala a moldoveiOrasul Suceava este asezat pe o colina, care se ridica peste malul drept al raului Suceava. Cand se apropie cineva de oras dinspre rasarit, miazanoapte sau miazazi, localitatea infatiseaza ochiului o priveliste furmoasa, cu multe turle de biserici vechi si marete, cu ruintele vestitei cetati a voievozilor Moldovei la rasarit, cu Zamca la apus si cu casele pierdute printre gradinile cu pomi roditori.

Fara indoiala, orasul si-a dat numele de la apa Sucevei.

Pe vremea descalecatului lui Bogdan, Suceava a fost un targusor mic, cunoscut foarte mult negutatorilor, care treceau pe aici din Polonia spre Tarigrad (Constantinopol).

Suceava, pentru intaia oara – pe la 1388, a fost ca resedinta a Voievodului Petru I Musat, fiul lui Costea Musat, strabunul falnicii case domnitoare a Musatestilor.

De la Petru Musat inainte, Suceava a ramas neintrerupt capitala Moldovei pana la 1564.

Dintre voievozii cei mai insemnati, aici si-au avut scaunul domnesc: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Stefanita Viforul si Petru Bares fiul lui Stefan cel Mare si Alexandru Lapusneanul care a stramutat scaunul domnesc la Iasi.

In timpul acestor voievozi, Suceava a crescut mereu, devenind oras mare, puternic si infloritor. Cu alte cuvinte, dintr-un targusor mic, s-a facut cu vremea o capitala mare. dintr-o trecatoare de marfuri si de negustori, Suceava a ajuns sa fie un centru pentru intreg comertul oriental. Aici se afla vama principala a Moldovei si depozite mari de diferite marfuri aduse din tari straine. Tase mari de piatra cu doua randuri erau pe atunci in Suceava si in ele locuiau acei negustori care, calatorind prin multe tari, aduceau aici multe bogatii.

Curtea domneasca era asezata chiar in centurl orasului, in fata bisericii Sf. Dumitru.

Stramutandu-se scaunul domnesc de aici la Iasi, orasul Suceava a inceput sa decada si in starea aceasta de decadenta l-au gasit si zilele mari de acum. Incetul cu incetul au pierit din oras bogatii negustori moldoveni si armeni si, odata cu ei, a pierit si imbelsugarea in care au trait stramosii nostri veacuri intregi. Si daca strada principala a orasului – acum Calea Unirii – e plina si azi de pravalii, acestra numai ele moldovenilor nu sunt.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Sa ne cunoastem corpul rinichi…

Sa ne cunoastem corpul rinichii

Sa ne cunoastem corpul: rinichii Dragi copii, noi suntem rinichii: Suntem doua organe de forma unor boabe de fasole, asezate de-a parte si de alta a corpului vostru, aproximativ la mijlocul spatelui.

Horoscopul dragostei pentru lu…

Horoscopul dragostei pentru luna iunie 2014

Horoscopul dragostei pentru luna iunie 2014  Afla horoscopul dragostei pentru luna iunie 2014 pentru toate zodiile. Afla ce va prezic astrele pe plan sentimental.  

Casuta pisicilor confectionare

Casuta pisicilor confectionare

Casuta pisicilor - confectionare Confectionarea casutei pisicilor iti da de lucru, dar merita efortul pentru ca aceasta jucarie arata foarte bine pe raft sau pe pervazul geamului. Te poti...

Intensitatea pipaitului

Intensitatea pipaitului

Intensitatea pipaitului Cele mai multe din exercitiile mainilor evidentiaza indemanarea sau stangacia, voiciunea sau moliciunea. Acest inceput simplist de clasificare se face din primele zile. Urmeaza apoi punerile la punct si...

Poezie Ospatul pasarelelor

Poezie Ospatul pasarelelor

Poezie - Ospatul pasarelelor   Poezia Ospatul pasarelelor de Aurelia Doaga poate fi interpretata pe roluri si inclusa in anumite serbari organizate la gradinita sau la scoala.   PITULICEA Pitulicea paine face, Vrabiuta turta coace, Presureaua matura, Chionoaia...