Univers de copil

A+ R A-


Tara Romaneasca in vremea lui Mircea cel Batran

 

Dintre primii domni ai Tarii Romanesti, cel mai de seama a fost Mircea cel Batran. In vremea lui, Tara Romaneasca si-a intins si statornicit bine hotarele. Ea cuprindea tinuturile de la Dunare pana dincolo de Muntii Carpati si de la Portile de Fier pana la Marea Neagra.

 

Viata si ocupatiile locuitorilor

In vremea aceea, taranii formau cea mai mare parte a populatiei tarii. Ei lucrau cu truda pamantul si cresteau turme de vite. Viata lor era grea. Multi erau facuti iobagi si siliti sa munceasca pe mosiile domnului, ale boierilor si ale manastirilor. In acest timp au inceput sa apara si mestesugarii. Ei prelucrau lemnul, scoteau metale si si pamant si faureau din ele unelte, arme si diferite alte obiecte. Prin targuri si orase, pe langa mestesugari, se asezau si negustori.

Drumurile mergeau de cele mai multe ori pe marginea apelor. Pe ele veneau negustorii din Moldova, din Transilvania, din Ungaria sau din Polonia. Negustorii aduceau stofe si blanuri scumpe, bumbac, piper si diferite podoabe. La plecare, ei cumparau grane, vite, lana, peste, sare, ceara si miere.

Ca sa inlesneasca negotul, Mircea cel Batran a pus sa se bata bani de argint si de arama. Sporind numarul mestesugarilor si al negustorilor, a sporit si numarul targurilor si al oraselor. Cele mai de seama orase au fost: Targoviste, unde Mircea a mutat capitala tarii, Curtea de Arges si Giurgiu, port la Dunare. Ca sa poata infrunta atacurile dusmane, unele orase erau intarite cu ziduri puternice.

 

Organizarea tarii

In fruntea statului se afla voievodul sau domnul. El era conducatorul ostii sic el mai mare judecator. In jurul lui se aflau cei mai de seama boieri, care alcatuiau sfatul domnesc. Tot dintre boieri se alegeau marii dregatori, adica functionarii cei mai de seama ai statului. Avand de infruntat primejdia dusmanilor care se napusteau asupra tarii, Mircea a alcatuit o oaste vrednica, mai ales din tarani liberi, adica tarani care nu erau iobagi.

Din indemnul lui Mircea cel Batran s-au ridicat mai multe manastiri. Cea mai de seama este Cozia, asezata pe malul Oltului. Domnitorul daruia acestor manastiri mosii intinse, impreuna cu sate intregi de tarani iobagi. Calugarii din aceste manastiri se imbogateau din munca iobagilor. Ei invatau pe tarani sa se supuna celor bogati, san u se razvrateasca impotriva lor. Deoarece pe acea vreme nu erau nici scoli, nici carti, manastirile erau singurele locuri unde se putea invata putina carte.

Mircea cel Batran a domnit 32 de ani (1386-1418). El a fost un voievod destoinic, viteaz si bun organizator. A carmuit tara si poporul cu multa iscusinta si hotarare. Dar Mircea si-a castigat o faima deosebita mai ales prin vitejia si priceperea cu care a condus poporul in luptele impotriva turcilor, care ne-au atacat atunci tara.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Omul de zapada poveste

Omul de zapada poveste

Omul de zapada - poveste Va oferim spre lectura povestea “Omul de zapada” scrisa de Marta Cozmin. Ilustratia ii apartine lui Laurentiu Sirbu. Poate ca Panait fugea mereu sa...

Cantecul lenesului

Cantecul lenesului

Cantecul lenesului Va oferim spre lectura versurile populare "Cantecul lenesului". - Frunza verde de secara, Scoala, scoala, Pierde-vara! Toate plugurile ara, Numai tu sezi in...

Frunza

Frunza

Frunza (după povestirea cu acelaşi nume, de Emil Gârleanu) Plesni mugurele, frunzaSe trezi un pic boţităLa obraz.Dar n-are-a face,Dacă soarele o placeŞi spre ea, timid, cuteazăSă-şi îndrepte Prima rază.   Însă parcă fu prea...

Leziunile oculare simptome si …

Leziunile oculare simptome si prim ajutor

Leziunile oculare - simptome si prim ajutor Leziunile oculare pot fi produse prin patrunderea in ochi a unor corpuri straine, prin lovire (de exemplu, cu pumni, jet puternic de...

1 Martie felicitari animate

1 Martie felicitari animate

1 Martie - felicitari animate   An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, bucuria si zambetul pe buze. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina,...