Univers de copil

A+ R A-


Traditii, datini, obiceiuri si superstitii de Rusalii

Sarbatoarea de Rusalii se celebreaza in aceeasi zi cu aceea a Cincizecimii, respectiv Pogorarea Sfantului Duh. Rusaliile reprezinta o sarbatoare populara. Nu are o data exacta, fiind tinuta la 50 de zile dupa Sfintele Pasti. Iata cateva traditii, datini, obiceiuri si superstitii de Rusalii.

In Ajunul Rusaliilor se tin Mosii de Vara. In credinta populara, sarbatoarea de Rusalii este dedicata spiritelor mortilor care, dupa ce au parasit mormintele la Joimari si au petrecut Pastile cu cei vii, refuza sa se mai intoarca in locasurile lor subterane si incep sa faca rele oamenilor. Pentru a le imbuna, oamenii le-au dat nume diferite, de exemplu, Zane, Iele, Frumoasele, Imparatesele Vazduhului, etc.  Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor. Aceste spirite locuiesc mai ales pe langa izvoare. Prin cantecele lor, sunt in stare sa ia mintile oamenilor si sa ii imbolnaveasca. Acest Mit al Ielelor, Rusaliilor in timp, s-a suprapus peste Sarbatoarea Crestina a Sfintelor Rusalii, iar din sarbatoare pagana, a devenit o sarbatoare crestina, pastrandu-se de atunci aceste traditii, obiceiuri, superstitii, legende cu Iele …

Crestinii sarbatoresc Rusaliile timp de 3 zile in zona Moldovei si a Transilvaniei, 7 zile in zona Munteniei si a Olteniei, iar in zona Banatului timp de 8 zile. Denumirea de Rusalii vine din latinescul „rosalia” care inseamna sarbatoarea trandafirilor.

Cei atrasi de spiritele rele se pot vindeca prin puterea magica a calusarilor, singurii capabili sa lupte impotriva maleficului. Dansul calusarilor/jocul calusarilor are scopul de a apara oamenii, vitele si recoltele de influentele negative. Se spune ca Ielele ii pedepsesc pe oamenii rai, pe cei care nu le respecta zilele, etc. Dansul Calusarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac.

In traditie populara se spune ca cei care nu tin sarbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de Iele. Acestea le vor lua mintile sau ii vor schilodi.

O superstitie spune ca daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste lucruri.

Exista traditia ca in ziua de Rusalii sa duci la biserica pentru sfintire crengi de tei si nuc. Acestea simbolizeaza limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli si ne vor proteja de cele rele. Se spune ca acestea ar capata puteri miraculoase pentru vindecarea celor care sufera de surzenie. Cu ramurile sfintite se va impodobi casa si icoanele, avand puterea de a along spiritele rele. In unele zone, pe langa tei si nuc, credinciosii mai folosesc leustean, usturoi si pelin.

Ramurile de tei, folosite la Rusalii, sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii.

In aceasta zi, oamenii impodobesc locuintele, portile si anexele gospodaresti cu ramuri de tei, plop, stejar. De asemenea, se ung usile si ferestrele cu usturoi si leustean ca aparare de duhuri, se dau de pomana pentru morti placinte, pasat de porumb, lapte, ceapa, usturoi verde, cirese apa, in vase noi, impodobite cu flori. De asemenea, oamenii obisnuiesc sa poarte in san sau in buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luati din Rusalii” sau pociti de catre Ielele neiertatoare. Spiritele rele se alunga prin ritualuri galagioase si pocnituri cu ramuri de tei.

Batranele culeg acum plantele cu puteri tamaduitoare, caci se crede ca numai pana la Sanziene au puteri vindecatoare. De la Rusalii timp de 9 saptamani nu se vor mai culege ierburi de leac.

In ziua de Rusalii se impletesc coronite din spice de grau si flori de camp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea casatoriilor.

O traditie la sate, pastrata in Ardeal, mai este si “udatul nevestelor“. Conform traditiei se spune ca numai femeile care vor fi udate vor fi sanatoase tot anul si vor fi mai frumoase.

O alta superstitie spune ca cei care sunt prinsi in noaptea de Rusalii pe drum trebuie sa poarte la brau usturoi, frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, pentru indepartarea puterii misterioase a Ielelor.

A doua zi de Rusalii exista traditia ca preotii si satenii sa iasa pe camp pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va mai bate grindina.

In gospodarii se prepara unsori cu care se vor unge ungerele vacilor pentru a spori laptele.

La practicile de pomenire a mortilor din ziua de Rusalii se desfasoara si obiceiuri si ceremonii dedicate celor vii, ca de exemplu Prinsul verilor si verisoarelor, in sudul tarii.

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn, impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. Aceste obiceiuri se mai pastreaza inca in unele sate din Bucovina. Pentru cei vii se dau de pomana strachini, la biserica se ingenunchiaza pe iarba si frunze de tei care apoi se folosesc la indepartarea relelor. Potrivit calendarului popular, incepand din aceasta zi, se poate dormi afara.

In zilele de Rusalii nu este bine sa mergi la camp. Se zice ca Ielele te pot prinde si pedepsi. De asemenea, de Rusalii nu se intra in vie, nu se merge in locuri pustii, pe langa paduri sau fantani fiindca te poti intalni cu spiritele rele.

Nu este bine sa lucrezi in ziua de Rusalii. Se spune ca acela care lucreaza va fi pedepsit de puterea Ielelor, este “luat de Rusalii”, innebuneste.

In ziua de Rusalii nu e bine sa te certi cu nimeni, deoarece vei fi “luat din Rusalii”.

Se spune ca, daca ploua in sambata Rusaliilor, va fi un an manos. Tot in aceasta zi, se buciuma pentru a se aduna ploile de vara. De asemenea, se spune ca, daca in ziua de Rusalii este timp frumos, va fi vara frumoasa.

De Rusalii, femeile poarta pelin si beau vin cu pelin pentru a fi voinice si sanatoase.

Saptamana de dupa Rusalii se tine, potrivit traditiilor, pentru protectia sanatatii si a recoltelor. Astfel, in a doua zi de Rusalii se sarbatoresc Sanzienele, iar marti dupa Rusalii nu se lucreaza, ca protectie fata de traznete si lovituri. Joia dupa Rusalii (”manioasa, necurata, a iepelor” sau ”buciumul Rusaliilor”) se tine ca protectie a treburilor gospodariei si culturilor de grindina, iar a oamenilor, de boli. Se spune ca acela care se supara in aceasta zi va fi suparat tot anul si-i va merge in gospodarie pe dos. Vinerea de dupa Rusalii se tine de la amiaza pentru protejarea de tunete, grindina, vifore, iar sambata de dupa Rusalii, numita si ”Sampetru de vara” sau sarbatoare lupilor” se tine ca aparare de grindina si de lupi. Tot acum, se dau de pomana colaci, lumanari si mere. Ultima zi din saptamana de dupa Rusalii, ”stoborul Sampetrului” sau ”duminica tuturor sfintilor” se tine pentru aparare de rele, pentru apararea recoltelor si a turmelor.

Incepand cu anul 2009 romanii se bucura de inca o zi legala libera, de Rusalii. Rusaliile cad in 2013 in data de 23 iunie, iar ziua de luni, 24 iunie 2013 o vom avea oficial libera.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Mica sirena de Hans Christian …

Mica sirena de Hans Christian Andersen partea I

Mica sirenă - de Hans Christian Andersen - partea I   Departe, departe în largul mării, apa-i albastră ca floarea albăstrelelor, limpede ca cel mai curat cristal şi aşa de adâncă, încât...

8 Martie 2015 Ziua mamei si a …

8 Martie 2015 Ziua mamei si a femeii

8 Martie 2015 - Ziua mamei si a femeii Pe 8 Martie sarbatorim femeia. Fie ca vorbim despre mama, sora, bunica, nepoata, iubita, colega, prietena, s.a.m.d., merita sa le uram in...

Mos Nicolae confectionare

Mos Nicolae confectionare

Mos Nicolae - confectionare Sa dam chip unuia din cele mai indragite si iubite personaje de iarna ale copiilor: Mos Nicolae. Mos Nicolae deschide sirul sarbatorilor de iarna, fiind...

Rascoala de la Bobalna

Rascoala de la Bobalna

Rascoala de la Bobalna   Rascoala de la Bobalna din 1473 a fost cea dintai mare rascoala a poporului din Transilvania impotriva nobililor asupritori. Cauzele ei se afla in exploatarea, adica in saracirea,...

Luceafarul de Mihai Eminescu

Luceafarul de Mihai Eminescu

Luceafărul de Mihai Eminescu A fost odată ca-n poveşti,A fost ca niciodată.Din rude mari împărăteşti,O prea frumoasă fată.