Univers de copil

A+ R A-


Traditii, obiceiuri si superstitii in Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare

 

Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare este saptamana premergatoare Invierii Domnului. In aceasta saptamana Domnul nostru Iisus Hristos a fost vandut de Iuda, a patimit dureri cumplite si a murit pentru iertarea pacatelor oamenilor. De Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare se leaga numeroase credinte, traditii, obiceiuri si superstitii.

 

In Saptamana Mare e bine ca toti oamenii sa ierte si sa se impace unii cu altii, sa nu tina dusmanie si rautate.

 

In Lunea Mare, femeile incep curatenia de Paste. Astfel, se varuiestem se spala totul, se aeriseste casa ca sa iasa toate relele de peste iarna.

 

In Martea Seaca, e bine sa te speli ritualic pentru a seca bolile. Ziua este caracterizata de practici care utilizeaza atat magia negativa (interdictii pentru a nu starni golul, secul, nenorocul), cat si pe cea pozitiva (scaldatul ritualic, pentru a seca bolile).

 

Pana in Miercurea Mare, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi, barbatii muncesc pe langa casa, isi ajuta nevestele la treburile gospodaresti. In anumite zone ale tarii exista obiceiul ca miercuri seara, cand soarele asfinteste, copiii sa mearga cu colindul, la sfarsit primind oua pentru a le rosi.

 

In Joia Mare se pregatesc si se inrosesc ouale. Se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. In aceeasi zi, Joia Mare, este bine sa pregatesti pasca si cozonacii. Tot in Joia Mare se tine post cu mancare uscata, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. E bine sa mergi la biserica. Fiecare familie va duce colaci, prescura, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de sufletul mortilor. Se zice ca fetele, in timpul slujbei de Joia Mare, trebuie sa faca pe o sfoara cate un nod, dupa fiecare evanghelie, apoi sa isi puna sfoara sub perna ca sa-si viseze alesul. In credinta populara, cei care tin post din Joia Mare si pana in Pasti vor fi instiintati de moartea lor cu trei zile inainte de a trece in lumea cealalta.

 

Ultima vineri din Postul Mare este cunoscuta si sub denumirea de Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, Vinerea Mare este ziua in care Iisus Hristos a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub puterea pacatului stramosesc. Din aceasta cauza, in Vinerea Mare este bine sa se tina post negru. Cei care nu tin post negru, nu trebuie sa manance urzici, deoarece Iisus a fost batut cu urzici. De asemenea, in mancare nu se pune otet, deoarce lui Iisus i s-a dat sa bea otet dupa ce a fost biciuit.

Daca va ploua in Vinerea Mare, anul va fi unul manos. Daca te scufunzi in apa rece de trei ori in Vinerea Mare, vei fi sanatos tot anul. Femeile nu au voie sa coase, sa tese, nu coc paine, fiindca este mare pericol de boala si spirite rele. In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alearga desculti prin roua sau se scalda tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, credinciosii merg la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a Epitafului si pentru a trece pe sub acesta, in scopuri terapeutice. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Epitaf nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

 

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Sarbatorii de Sfintele Pasti, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmeaza sa le imbrace in zilele de Paste.

De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, friptura si borsul de miel. In ziua Sambetei Mari, femeile se spala pe cap, se piaptana, se imbraca in haine curate, se inchina si se roaga la icoane, apoi se apuca de plamadit. In cuptor, vasele trebuie puse doar cu mana dreapta, iar numarul tavilor in care se face cozonacul sau pasca trebuie sa fie cu sot, altfel pot aparea necazuri in anul care urmeaza.

Mai ales la sat, sambata seara, fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire. In cos se pune un stergar curat si se aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac, oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, zahar, faina, sare, o ramura de busuioc, carnati, carne de miel gatita, etc. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale, dar si de mandrie personala.

 

Sarbatori binecuvantate! Paste fericit! Hristos a inviat!

Addthis

Ursul pacalit de vulpe

Ursul pacalit de vulpe

Ursul pacalit de vulpe - poveste de Ion Creanga -   Era odata o vulpe vicleana ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri. Facandu-se ziua alba,...

Ceaiuri si modalitati de prepa…

Ceaiuri si modalitati de preparare

Ceaiuri si modalitati de preparare Prozaica preparare a unui ceai medicinal reprezinta din punct de vedere stiintific o extractie a principiilor active din plante in mediu apos. Modul de...

Intrarea lui Iisus Hristos in …

Intrarea lui Iisus Hristos in Ierusalim pe intelesul copiilor

Intrarea lui Iisus Hristos in Ierusalim pe intelesul copiilor Dupa ce a fost botezat de Sfantul Ioan, Iisus Hristos a calatorit mult prin sate si orase, preferand sa fie in mijlocul...

Poezia Luna Mai

Poezia Luna Mai

Poezia - Luna Mai   Va oferim spre lectura poezia “Luna Mai” scrisa de Florin Costinescu cu ilustratii realizate de Octavia Taralunga.   Luna Mai soseste intr-o trasura trasa de cai. si caii sunt frumosi, au sei si seile clopotei...

Inima lemnului

Inima lemnului

Inima lemnului Am trecut pe sub poarta Maramuresului si am intrat in inima lemnului. Erau acolo multe viori, si erau garduri si case, si foarte mult lemn, lemn pentru...