Univers de copil

A+ R A-


Umbrele pentru plante

umbrele pentru planteCumplita e vara in stepa! Pamantul si aerul se-ncing de arsita, iar oamenii prinvesc la cer cu nadejdea ca doar-doar o cadea vreo ploicica. Dar cerul e senin – nici urma de norisor!

Omul se poate apara cu o umbrela de caldura lui cuptor. In cel mai rau caz isi pune palaria cu boruri largi pe cap si tot e mai usor de indurat.

Animalele de stepa cum sunt popandaii, harciogii si soarecii de camp au si ele o salvare: se-ascund in vizuina lor. Dar plantele n-au nici umbrela si nici vizuina in care sa se adaposteasca. Nu le ramane altceva de facut decat sa rabde ore intregi sub soarele necrutator.

S-a dovedit insa ca nu toate plantele sufera de arsita. In stepa pot fi intalnite adesea graminee cum sunt colilia, paiusul si altele. Cerealele au, de regula, frunzele inguste. Si nu intamplator, frunzele inguste elimina mai putina apa.

Dar uneori e atat de cumplit de cald incat nici frunzele inguste nu mai pot fi de vreun folos. Si atunci aceste graminee isi rasucesc frunzele plate, transforamandu-le in cornulete. In felul acesta suprafata expusa de la soare a frunzei se reduce simtitor si, ca urmare, e redusa si evaporarea. Canicula nu mai este acum atat de periculoasa.

Tufa de desmodium, planta ce creste in India, poseda un mijloc si mai surprinzator de aparare. Frunzele ei mari sunt prevazute, pe ambele lor parti, cu alte frunzulite mici. Pe timpul noptii ori dimineata, planta seamana cu toate celelalte. Cum da soarele insa si temperatura aerului trece de douazeci de grase, desmodiumul se “insufleteste”: frunzulitele se pun in miscare, se ridica si se lasa fara contenire. Ele seamana unor roabe, care, cu evantaiele, fac vant frunzelor mari. Si asta pana ce arsita inceteaza.

In preriile americane creste silphium. Planta aceasta ierboasa are o infatisare atat de turtita de parca ar fi scoasa de la presa. Frunzele silphiumului sunt rasucite, in munchii, spre nord si sud. De-aceea, chiar in orele cand canicula e mai mare, soarele aproape ca nu le incalzeste.

Nikolai Osipov – vol. Din lumea vrajita a plantelor


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Afrodita zeita greaca a frumus…

Afrodita zeita greaca a frumusetii, iubirii si pasiunii

Afrodita - zeiţa greacă a frumuseţii, iubirii şi pasiunii Afrodita, în limba greacă Ἀφροδίτη, este zeiţa greacă a frumuseţii, iubirii şi pasiunii. Echivalentul Afroditei în mitologia romană este zeiţa Venus...

Daruri poezie

Daruri poezie

Daruri - poezie   Va oferim spre lectura poezia “Daruri” scrisa de Ioana Dana Nicolae.   Cum vii, iarna, Ca naluca si ne acoperi Uluca! Un namete ai pus pe era, De-a intrat Ca-ntr-o saltea, I-a ramas doar tivul, In forme...

Diana de Mihai Eminescu

Diana de Mihai Eminescu

Diana de Mihai EminescuCe cauţi unde bate lunaPe-un alb izvor tremurătorŞi unde păsările-ntrunaSe-ntrec cu glas ciripitor?

Ghicitori despre pinguini

Ghicitori despre pinguini

Ghicitori despre pinguini   Sunt păsări, Dar nu zboară, În frac ei sunt îmbrăcaţi De copii aplaudaţi. (Pinguinii)  

Poezie de 1 Decembrie Lauda Tr…

Poezie de 1 Decembrie Lauda Transilvaniei

Poezie de 1 Decembrie - Lauda Transilvaniei   1 Decembrie, Ziua nationala a Romaniei, eveniment care marcheaza unirea Transilvaniei cu tara mama (Tara Romaneasca si Moldova). Poezie de 1 Decembrie – Lauda...