Univers de copil

A+ R A-


Versuri despre zapada si maretia muntilor

 

Iata cateva versuri extrem de profunde despre zapada si maretia muntilor, scrise de Al. Cerna-Radulescu. La final, veti gasi si morala si invatatura acestei poezii.

 

Versuri despre zapada si maretia muntilorO mana de zapada fusese aruncata

Pe crestele de munte, in varful unei stanci,

Pe unde rar ajunge picior de om sa bata.

Vazandu-se stinghera la portile tariei

Din buza vagaunilor adanci,

Inconjurata numai de pripoane,

Se framanta cu gandul si isi zicea in sine:

 

- «Nu o sa creada oare

Pe drept cuvant oricine

Ca m-am lasat cuprinsa de patima mandriei,

Ca slava ma imbata si nu mai am rusine?

Cum? - O nimica toata,

Un flecustet ca mine,

Gandeste c-o sa poata

Ea singura sa-nfrunte

Si soarele si vantul pe culmile de munte -

Cand jos, printre coclauri, s-au stins si stau gramezi

Ninsori nenumarate, noianuri de zapezi,

Ingenunchindu-mi parca, supuse, la picioare?

Nu par infumurata

Si prea increzatoare?

Stiu bine ce osanda cumplita ma asteapta

De mai raman o clipa

In piscul neravnit,

Caci am vazut alaturi vreo cativa fulgi de nea,

Asemeni mie, care s-au topit deodata

Sub fierbinteala razelor de soare,

Fiindca se urcasera pe-o treapta

Cu mult mai sus decat se cuvenea.

 

N-o sa mai stau pe culme, am sa cobor in pripa

De-aici, sa-mi caut intre suratele din vale

Un adapost tihnit

Si-ntocmai pe masura

Cu biata mea faptura.»

 

Ca sa-si plineasca gandul, indata a zvacnit,

Smulgandu-se din crestet, a prins sa se pravale,

Ca fulgerul naprasnic - drept, fara de ocol! -

Si a lasat in urma-i doar varful stancii gol.

Pe coasta-nzapezita isi deschisese cal

Si peste povarnisuri, venind de-a rostogol,

Strangea de pe covorul imensului troian

Alti fulgi, sporea intruna, crestea pe nestiute

Si se facea mai mare cu cat cadea mai iute:

Fusese-ntai un bulgar, apoi un bolovan,

Pe urma ajunsese namete urias,

Iar la picior de munte, sub ceata si sub neguri,

Cand si-a oprit caderea, aflandu-si bun salas,

Parea ca mai crescuse o magura-ntre maguri.

 

A daunuit in valea aceea vreme lunga

Si-abia tarziu, cand anul era pe la mijloc,

De vara si cand cerul varsa potop de foc,

A fost si ea sortita sfarsitul s-o ajunga -

Dar dupa ce vazuse pe toate celelalte

Zapezi, de mult topite prin locuri mai inalte.

 

Spunandu-va povestea dinainte,

N-am vrut decat sa va aduc aminte

De unii oameni care, prin modestia lor,

Ajung la mare cinste-naintea tuturor.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Copilaria

Copilaria

Copilăria     Ce este copilăria?Copilăria-i anotimpu-n care, Când te trezeşti sau când adormi nu ştii Şi când lumina-i fragedă ninsoare Şi visul, zbor înalt de ciocârlii.

Muflonii corsicani in padurile…

Muflonii corsicani in padurile dobrogene

Muflonii corsicani in padurile dobrogene Cunoscut inca din antichitate pentru carnea sa excelenta, muflonul (Ovis musimon) era raspandit odinioara in toti masivii muntosi ai Mediteranei. In prezent, el traieste raspandit pe...

De ce albeste parul

De ce albeste parul

De ce albeste parul? Multa lume se intreaba de ce unor oameni le albeste parul la o anumita varsta si poate chiar la tinerete. Parul creste permanent cam un centimetru pe...

Albina intarziata

Albina intarziata

Albina intarziata Va oferim spre lectura povestirea „Albina intarziata”, scrisa de George Suru. Era cand soarele cobora peste lume, Ca un alun de lumina Plin...

Imagini si poze cu trandafiri …

Imagini si poze cu trandafiri pentru wallpaper, avatar, desktop, felicitari

Imagini si poze cu trandafiri pentru wallpaper, avatar, desktop, felicitari   Iubesc trandafirii ... fiecare trandafir e un suflet ... oferit pentru a se oglindi intr-un alt suflet. Nici o poezie si...