Univers de copil

A+ R A-


Viata poporului din Transilvania in preajma rascoalei

Se cunoaste felul de trai si intamplarile mai de seama din Tara Romaneasca si din Moldova. Dorim sa prezentam in cele ce urmeaza viata locuitorilor din Transilvania, in acea vreme.


Taranii transilvaneni au fost multa vreme asupriti de nobili. Pe cand la miazazi si la rasarit de muntii Carpati se inchegau state romanesti independente, regee si nobilii unguri cucerisera pamanturile Transilvaniei. Pana la urma, acestia s-au inteles cu nobilii romani, ramasi aici dupa supunerea voievodatelor lui Gelu, Monumorut si Glad. Ei au stapanit, impreuna, bogatiile Transilvaniei, subjugand mai ales pe tarani si populatia saraca din orase. Pe cei mai multi tarani i-au iobagit.

Prin truda acestor tarani iobagi si oraseni saraci, nobilii din Transilvania si-au construit castele intarite, pe inaltimi. De asemenea, in orasele de aici s-au dezvoltat mult mestesugurie si comertul. In orasele Cluj, Sibiu, Brasov, Bistrita traia o populatie harnica si intreprinzatoare, alcatuita din romani, sasi si unguri. Mestesugarii aveau numeroase ateliere de tot felul. Unetele, armele, imbracamintea faurita de ei se vindeau nu numai in toata Transilvania, ci si in Tara Romaneasca si in Moldova. Ca sa se apere de dusmani, orasenii transilvaneni si-au inconjurat orasele cu ziduri groase si cu turnuri de cetate.

Taranii plateau dari regelui Ungariei si capilor bisericii. Taranii iobagi erau siliti sa lucreze pe mosiile nobililor, sa dea acestora o parte din produsele stranse de pe bucatica lor de pamant, ba chiar sa le plateasca si o anumita dare in bani. Tot pentru stapanii pamantului, iobagii mai erau indatorati sa faca feluri si grele corvezi: sa taie si sa care lemne la curtea nobilului, sa haituiasca animalele salbatice ori de cate ori stapanul mergea la vanatoare, sa-i faca diferite daruri de sarbatori si multe altele.

Dar, taranii se ridica la lupta. Toate aceste indatoriri au impovarat nespus de mult viata taranilor iobagi. Ei nu mai puteau indura acest fel de trai. La inceput, taranii au cautat sa scape de traiul greu, fugind in codri. De aici eu au atacat adeseori pe nobili, razbunand astfel suferintele indurate. Alteori au spart hambarele nobililor si au impartit celor saraci bucatele. Dar numai in acest fel ei nu au putut scapa de apasarea stapanilor asupritori.

De aceea, cu timpul, taranii romani si unguri au pornit sa se ridice la lupta nobililor, cat si impotriva capilor bisericii. Rascoala cea mai putenica a taranilor din Transilvania s-a dezlantuit in anul 1437. Ea este cunoscuta sub numele de rascoala de la Bobalna.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Puisori de Paste planse de col…

Puisori de Paste planse de colorat

Puisori de Paste - planse de colorat   Puisorii, atat de gingasi si fragili, fac parte din simbolurile care insotesc Pastele. Prin dragalasenia lor, puisorii de Paste transmit afectiune. Ca niste bulgarasi...

Legenda toamnei

Legenda toamnei

Legenda Toamnei Demult, demult, in negura timpului, pamantul era stapanit de spiritele naturii. Acestea umblau libere si traiau intr-o armonie perfecta. Fiinte, animale, plante, fenomene ale naturii, toate isi foloseau puterile...

Revolutia din 1848 in Transilv…

Revolutia din 1848 in Transilvania

Revolutia din 1848 in Transilvania   In Transilvania viata poporului era coplesita de greutati tot mai mari, pricinuite de asuprirea nobililor si de stapanirea austriaca. Taranii continuau sa fie crunt exploatati si...

Gandacelul si zatul de cafea

Gandacelul si zatul de cafea

Gandacelul si zatul de cafea   Va oferim spre lectura poezia “Gandacelul si zatul de cafea”, pe versuri de Florin Costinescu, iar ilustratia apartine lui Octavia Taralunga.   Bea bunicul o cafea Stand la umbra:...

Croitorasul cel viteaz de Frat…

Croitorasul cel viteaz de Fratii Grimm partea II

Croitoraşul cel viteaz de Fraţii Grimm partea II   Citiţi “Croitoraşul cel viteaz”, un basm de Jacob şi Wilhelm Grimm.     Citeşte partea I a poveştii ... Voinicul nostru se bucură de mare cinstire şi...