Univers de copil

A+ R A-


Vilegiaturistii de seama la Baile Herculane

 

Printre vilegiaturistii sositi la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea sunt consemnati numerosi oameni politici si scriitori romani, care si-au ingrijit sanatatea aici. Dintre acestia amintim: pe episcopii Filaret si Dionisie Ecleziarhul, care se aflau la Baile Herculane in vara anului 1786, pe marele vornic Barbu Stirbei (tatal domnitorului cu acelasi nume), prezent aici in 1796. Cronicarul banatean Stoica de Hateg aminteste si de sederea lui Tudor Vladimirescu in vara anului 1815, timp de doua saptamani. In iunie acelasi an se duce la Baile Herculane Elena, sotia clucerului Constantin Brailoiu, care suferea de reumatism si care, dupa trei ani de cura, in 1817, declara ca “numai prin baile Mehadiei si-a dobandit tamaduirea”. In 1823 se afla aici Beizadea Nicolae Sutu, marele logofat al Moldovei, impreuna cu sotia sa Caterina, unde au facut tratament si au stabilit legaturi de prietenie cu familiile aristocrate ungare. Dinicu Golescu, cu prilejul calatoriilor sale, intre 1824 si 1826, se opreste la Herculane. El ne da informatii interesante cu privire la viata in statiune, la natura apelor termale si la tratamentul bolnavilor. “Aici, scrie ei, sunt felurimi de ape metalicesti, fireste fierbinti, cu deosebita fierbinteala una de alta, din care una este atat de fierbinte, incat peste putinta este omul de a-si tine trupul supt cursul apei”. In ce priveste gazduirea, Dinicu Golescu noteaza: “Sunt zidiri destule pentru intrebuintarea celor ce vin spre castigarea sanatatii”, iar apoi “gasesc toate cele necesare: doctori, chirurgi, spiterie, birt, unde pot manca cei ce nu vor sa-si gateasca deosebit”.

 

Printre vizitatorii bailor erau la acea data Grigore Brancoveanu (1827-1886) si fostul domnitor muntean Gheorghe Bibescu. In anul revolutionar 1848 se gasea la Herculane si Nicolae Balcescu, care venise in statiune pentru a-l intalni pe generalul Bem si a obtine de la el adeziunea pentru formarea unei legiuni romane. In vara lui 1847, dupa moartea bunei sale prietene Elena Negri, Vasile Alecsandri merge pentru “interese de sanatate” la Baile Herculane. Nu se cunoaste exact cat timp a stat aici. Dupa aproape 40 de ani, in 1884, Alecsandri revine la Herculane, caci reumatismul de care suferea cerea o ingrijire mai serioasa. De data aceasta poetul a ramas timp de doua luni, perioada in care a fost vizitat de o delegatie de 50 de banateni in frunte cu primarul orasului Lugoj, C. Radulescu. Cuvantarea inimosului lugojean ii aduce lui Alecsandri “spontan si nesolicitat omagiu natiunii sale pentru care visase” iar poetul raspunde: “Eu din copilaria mea … am fost leganat de cantecele poporului roman”. Poetul si-a manifestat increderea ca datorita calitatilor sale poporul nostru “are sa renasca si se va renaste”.

 

Intr-o colectie fotografica putem vedea la Baile Herculane pe viitorul general George Manu, pe Nicolae Golescu si Alexandru Racovita, pe marele negutator si bancher bucurestean Alexandru Chirilof.

 

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, intalnim printre vizitatori pe Titu Maiorescu, George Cosbuc si pe poetul Ion Pillat.

 

Inspirati de frumusetea locurilor si de legendele de pe meleagurile Cernei, poeti si scriitori romani si straini au scris minunate randuri. Printre acestia amintim pe Christian Andersen, Dinicu Golescu, Vasile Alecsandri, George Cosbuc, Alexandru Petofi, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Nicolae Xenopol, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Ion Slavici, Lucian Blaga.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Furnica si omida

Furnica si omida

Furnica şi omida   Vă prezentăm fabula „Furnica şi omida”. Pe când alerga vioaie în lumina soarelui, căutând ceva de îmbucat, o furnica a dat peste o omidă pe cale de a se...

Mihai Eminescu si poezia sa

Mihai Eminescu si poezia sa

Mihai Eminescu si poezia sa Mihai Eminescu este cu adevarat numai in poezia lui, si anume in capodoperele lui lirice. Mihai Eminescu se exprima cu adevarat numai in poezia...

Copiii si frica de intuneric

Copiii si frica de intuneric

De ce se tem copiii de intuneric? In timpul zilei, copiii sunt ocupati mai tot timpul cu jocul sau cu alte activitati care ii tin preocupati si in care fantezia lor...

Ghicitori despre sarpe

Ghicitori despre sarpe

Ghicitori despre şarpe   Află câteva ghicitori despre şarpe.

Sfaturi practice privind igien…

Sfaturi practice privind igiena generala

Sfaturi practice privind igiena generala Pielea neingrijita depoziteaza pe suprafata ei milioane de microbi. Neinlaturati la timp, prin spalare cu apa calda si sapun, microbii devin periculosi si, la prima accidentare...