Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Alexandru Macedonski_promotor al innoirii poeziei romanesti
Luni, 08 Martie 2010 14:50

ALEXANDRU MACEDONSKI,

PROMOTOR AL ÎNNOIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI

 

Prof. Cojocaru Iuliana

Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 9 „Petreche Poenaru”, Craiova

 

 

 

Poet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a fost un promotor al înnoirii poeziei: o literaturã trebuie sã inoveze dacã vrea sã trãiascã si sã fie puternicã. Opera literarã a lui Alexandru Macedonski este expresia artisticã a unui om cuprins de porniri nãvalnice, dezamãgit de viata provincialã a unei societãti meschine, prãbusite în preocupãri mãrunte. Poetul, înaltat pe aripi romantice, captivat de simbolism si de parnasianism, vrea sa cucereascã zãrile, sa ajungã în tinuturi exotice, fie ele geografice sau imaginare. În poezia sa influentele sunt multiple, Macedonski studiindu-i pe marii romantici, Byron, Shelley, Musset, Lamartine, aducând în discutie unele teme predilecte ale acestora sau ilustrându-le prin tratare de poeticâ personalâ.

 

 

Alexandru Macedonski-teoretician al simbolismului.

Încã în 1880 apãruse în Literatorul articolul intitulat “Despre logica poeziei”, în care erau formulate idei ce anticipau anumite judecãti ale lui Mallarmé. Nu numai cã se fãceau apropieri între poezie si muzicã, dar se releva si deosebirea de structurã dintre poezie si prozã. Un adevãrat manifest presimbolist, apãrut în “Literatorul” din 15 iunie 1892, este articolul lui Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - se spune în articol - ca si prin instrumentalism care e “tot un simbolism, cu deosebire cã sunetele joacã în instrumentalism locul imaginilor”, poezia “si-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj în care se simte în largul ei…”.

 Dupã pãrerea poetului “simbolismul unit cu instrumentalismul” este, ca si wagnerismul, “ultimul cuvânt al geniului omenesc".

 Puncte de vedere presimboliste contin si alte articole publicate de Macedonski în “Literatorul”, ca „Despre poezie” sau „Despre poemã” 1881, în care poetul pledeazã pentru concentrare si sintezã liricã, pentru poezia care sã adune în ea, imprevizibil, miscãri sufletesti contrastante.

 Teoretizând simbolismul, Macedonski a înteles sã-l si promoveze stãruitor în literatura românã. În numele acestui curent, directorul “Literatorului” a încurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia româneascã de pânã atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobisnuit si bizar. El însusi s-a exersat în compuneri alcãtuite dupã ultima modã parisianã, menite sã revolutioneze lirica. Dupã modelul lui Rollinat, din care a si tradus, Macedonski a afisat uneori preferinte morbide pentru macabru ca în „Vaporul mortii” de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunându-si sã creeze efecte lirice prin pure combinatii de imagini si sunete ca în „Rimele” cântã pe harpã si „Guzla”; unele dintre aceste poezii ca: “Înmormântarea si toate sunetele clopotului” sau “Lupta si toate sunetele ei”, apãrând în volumul „Poezii” din 1881, chiar înainte de întemeierea, la Paris, a scolii lui René Ghil.

Dupã exemplul lui Mallarmé, Macedonski acorda o importantã specialã aspectului grafic al scrierilor sale, mergând pânã acolo încât, în manuscrisul romanului sãu „Thalassa”, a încercat sã sugereze sentimentele nu numai printr-o anumitã asezare a cuvintelor în paginã, dar si prin întrebuintarea unor cerneluri de culoare diferitã, textul înfãtisându-se, în felul acesta, policrom, ca într-un amuzant joc de copii.

 Pe aceastã linie au mers câteodatã si unii dintre frecventatorii cenaclului si colaboratorii asisderi ai “Literatorului”, ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care a publicat în suplimentul literar „Un poet de tranzitie” prin care se realizeazã trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne, în primul rând, la simbolism. Creatia lui stã sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente si orientãri literare): romantismul se îmbinã cu elemente parnasiene si simbolismul cu nostalgia clasicismului.

 În activitatea literarã a lui Alexandru Macedonski se pot distinge douã etape: Prima etapã, pânã la 1890 - când scrie poeme ample, de facturã romanticã, cu versuri lungi, si cu un pronuntat caracter satiric; acum scrie ciclul noptilor, caracterizat si printr-un retorism romantic, rezultat din multimea interogatiilor si exclamatiilor. Dupã 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de simplificare, dar si o sublimare artisticã. Este faza simbolist-ornamentalã. Acum scrie rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de esentializare si se bazeazã pe o metaforã concretã. Poetul renuntã la verbalismul si retorismul primei etape, poezia devenind sugestie si muzicalitate: „Rondelul rozelor ce mor”, „Rondelul apei din grãdina japonezului”, „Rondelul câinilor”, „Rondelul lucrurilor”.

Dacã Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare si un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violentã aceastã calitate. Altii au acceptat-o cel putin partial, influentati poate de Macedonski însusi care s-a proclamat singur si cu ostentatie simbolistã pentru o perioadã scurtã.

Desigur, în structura cea mai intimã a spiritului sãu, poetul nu este un simbolist. El rãmâne în mod fundamental un romantic de formatie pasoptistã, euforic, exuberant, vitalist. Desi în poezia lui apar unele simboluri, poetul are grijã ca, aproape de fiecare datã, sã le explice, sã le împrãstie întreaga aurã enigmaticã, sã le distrugã inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste, asa cum procedeazã, de exemplu, si în „Noaptea de decembrie”. Dar nu e mai putin adevãrat cã în poezia macedonskianã apar si primii germeni notabili de simbolism românesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate în literatura românã.

 

Poet al noptilor.

Dupã modelul noptilor lui Alfred de Musset, Macedonski publicã un ciclu de 11 nopti cu temã variatã. Dintre acestea “Noaptea de Aprilie” si “Noaptea de Septembrie” au ca temã dragostea. “Noaptea de Iunie” urmãreste pozitia jalnicã a poetului în societate. În “Noaptea de Ianuarie” îsi exprimã solidaritatea cu cei ce suferã în chip demn “ridicând lupta vietii în frunti semete de eroism”. În “Noaptea de Februarie” ia apãrarea femeii decãzute. “Noaptea de Mai” este un imn dedicat naturii vindecãtoare de nevroze” care comunicã omului forta ei înnoitoare “Noaptea de Decemvrie”.s-a dezvoltat dintr-o legendã în prozã intitulatã “Meka si Meka”, publicatã de Macedonski în “Românul” lui C. A. Rosetti din 13 ianuarie 1890.

În cadrul poeziei Macedonski foloseste simbolul. Astfel arhanghelul de aur este simbolul inspiratiei, “elementul hotãrâtor pentru opera unui artist. Frãmântãrile creatorului în timpul elaborãrii unei opere de artã are ca simbol vântul, crivãtul, urletul lupilor. Emirul reprezintã credinta nestrãmutatã într-un ideal, capacitatea omului de a rãmâne fidel drumului ales. Meka este simbolul idealului. Omul pocit este simbolul omului comun, capabil de compromisuri. Drumul ocolit strãbãtut de omul pocit este simbolul eticii inferioare a omului comun. Poetul foloseste epitete simple, duble si triple, asociatii noi pe baza principiului corespondentelor, a întrepãtrunderii senzatiilor de vãz, auz si miros, vorbind, de exemplu de un viscol albastru. Alte elemente simboliste pe care le gãsim în poezie sunt neologisme: tremol, monolit, solfi, blondete, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. Îndeosebi refrenul si repetitia dau poemului o cadenta melodioasã, un farmec muzical propriu. Poezia este scrisã în ritm amfibrahic si metru de 12 silabe. Poetul aduce inovatii de ordin tehnic, în primul rând în dispozitia rimelor. Unele versuri au functie de refren, altele sunt repetate cu mici schimbãri obsedante. Prin temã, ideologie si simbolisticã, poetul e romantic; prin vraja muzicalã a textului, prin cultul pietrelor pretioase, prin predilectia nuantei cromatice, Macedonski e simbolist. Astfel dupã ce exercitiile sterile ale instrumentalist - simbolismului se consumaserã, poetul realiza în „Noapte de decemvrie” o strãlucitã sintezã între traditia romanticã si elementele novatoare ale simbolismului.

În ultimii ani ai vietii Macedonski a compus un numãr apreciabil de poezii cu forma fixã, rondeluri. Dintre aceste rondeluri putem aminti “Rondelul rozei ce înfloreste” în care poetul exprimã emotia pe care i-o trezeste înflorirea trandafirului. Macedonski se însenineazã contemplând frumosul, simtind cã natura îi oferã recompensã pentru suferintele vietii. El uitã necazurile imobilizându-si existenta prin artã.

 

 

Bibliografie:

Calinescu George, „Alexandru Macedonski”, în „Istoria literaturii române de la origini pânã în prezent”, Fundatia pentru literaturã si artã, Bucuresti , 1941, p.456-468.

Marino Adrian, „Opera lui Alexandru Macedonski”, Editura pentru literaturã, Bucuresti, 1967

Rotaru Ion, „Alexandru Macedonski si curentul de la Literatorul” în „O istorie a literaturii române I”, Editura Minerva, Bucuresti, 1971.

Streinu Vladimir, „Alexandru Macedonski si versul liber” în „Versificatia moderna”, Editura pentru literaturã, Bucuresti, 1966.

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Marţi, 30 Martie 2010 06:42
 

Revista cu ISSN

Mitologie slava si greco romana studiu c…

MITOLOGIE SLAVĂ șI GRECO-ROMANĂ. STUDIU COMPARATIV.   Autor: Dragnea Mihai               Mitologia, ca domeniu de cercetare științifică, reprezintă un ansamblu de povești[1]; mythos în greacă înseamnă ”poveste” sau ”legendă”. De-a lungul istoriei, aceste...

Read more

Educatia religioasa dimensiune speciala …

EDUCAŢIA RELIGIOASĂ - DIMENSIUNE SPECIALĂ A EDUCAŢIEI GENERALE Prof. Pătrăşcanu Melania Emanuela, Colegiul Naţional Al.I.Cuza, Focşani "Dacă dezvoltăm numai forţele fizice ale unui copil, facem dintr-însul un atlet sau un...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar      SECTIUNEA 1 Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Aspecte generale   Art. 10. -     Prezentul regulament asigura caracterul unitar al inspectiei scolare generale la...

Read more

Cum descopera parintii talentul copilulu…

Cum descopera parintii talentul copilului?     Sa cresti un copil e o provocare dura dar incitanta. Din nefericire acesti omuleti nu ajung la noi cu manuale de instructiuni. Noile definitii ale talentului...

Read more

Igiena alimentatiei

IGIENA ALIMENTAŢIEI Prof. Camelia Cosma Liceul de Artă ”Ioan Sima”, Școala Gimnazială ”Corneliu Coposu„, Zalău Alimentaţia este unul din factorii importanţi care influenţează starea de sănătate. Se...

Read more

creativitate in educatie_invatarea bazat…

creativitate in educatie_invatarea bazata pe proiect cu final deschis

FOLOSIREA METODEI ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROIECT CU FINAL DESCHIS   Profesor Adela Grozeanu Liceul Teoretic „Callatis” Motto:"Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile...

Read more

Rezultate examenul de definitivat 2012

Promovabilitatea la examenul naţional de acordare a definitivării în învăţământ (sesiunea 2012) - înainte de soluţionarea contestaţiilor   Luni, 23 iulie, au fost afişate rezultatele obţinute de cei 5.464 candidaţi care au...

Read more

Colaborarea scoala familie cheia spre su…

COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE - CHEIA SPRE SUCCES Prof. înv. primar: Tica Ionela Georgiana Scoala Gimnaziala ”Iosif Catrinescu” Rezumat: Părinţii trebuie să cunoască, să devină conştienţi de influenţa pe care o exercită...

Read more