Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Comunicare si discurs didactic
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:30

COMUNICARE ŞI DISCURS DIDACTIC

 

Prof. Surdu Alina-Daniela

Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni

 

Nimic nu poate fi cunoscut cu adevărat înainte de a trece în semne; nu există cunoaştere fără semne şi nici semne fără cunoaştere. „O bună formare în utilizarea flexibilă a semnelor înseamnă a dobândi capacitatea de a intra într-o interacţiune fructuoasă cu persoanele ale căror semne diferă unele de altele, înseamnă a „traduce” semnele lor în vocabularul nostru şi semnele noastre într-al lor, înseamnă, în sfârşit, a adapta discursul la problematica diferiţilor indivizi care acţionează în situaţii unice” (W.Nöth, apud V.Dospinescu, 1998).

Discursurile produse în instituţiile şcolare sunt rezultatul unui enunţiator care se înscrie într-o poziţie socială stabilită de instituţie. Discursul didactic este, aşadar, o întrepătrundere a unui enunţ, a unui mod de spunere şi a unei instituţii: „Discursul didactic nu vorbeşte despre lume decât făcând trimitere la lumea şcolară în care este prins” (D. Maingueneau, 1984).

Enunţiatorul didactic acţionează în mod „legitim”, pe baza unor diplome. Modul de producere a textului şi modul de utilizare sunt legate de instituţia şcolară. „Orice discurs are inscripţionată pe suprafaţa sa amprenta semiotică a instituţiei. Dar nici unul nu are o amprentă instituţională mai pregnantă, mai autoritară, mai „vigilentă” decât aceea pe care o exhibă discursul didactic, nu atât prin conţinuturile vehiculate, cât prin formele sale” (V.Dospinescu, 1998).

Orice comunicare implică doi subiecţi în interacţiune şi fiecare îşi asumă un anumit rol, în mare măsură determinat din exterior, în funcţie de circumstanţele comunicării: locul, momentul, evenimentele şi semiotica lor.

Tranzacţia educativă între profesor şi elev este definită ca fiind obiectul (cunoştinţele) care, posedat de profesor urmează a fi transferat elevului, fără a renunţa însă la el: „Obiectul de valoare, deşi este atribuit Destinatarului, rămâne în conjuncţie cu Destinatorul” (A. J. Greimas, 1973).

Trei tipuri de relaţii dinamice formează tranzacţia educativă : momentul distribuirii   cunoştinţelor, momentul însuşirii lor de către destinatar şi momentul restituirii. Profesorul are obligaţie de a transmite cunoştinţe elevului, acesta are obligaţie de a le învăţa şi, la sfârşit, obligaţia de a le restitui prin răspunsurile sale scrise sau orale. Dacă obligaţia de a restitui cunoştinţele nu este îndeplinită, aceasta atrage sancţiuni (note rele etc.).

Indiferent de tipul  de pedagogie care prevalează într-un moment sau altul, relaţia de autoritate care îi uneşte pe profesor şi elev este mereu prezentă în tranzacţia educativă.

Gradul de legitimare a profesorului în planul autorităţii este atât de înalt, încât acesta şi-ar putea permite „să spună neadevăruri în clasa sa şi acestea ar fi luate drept adevăruri de către elevii care socotesc că profesorul este menit să reprezinte ştiinţa” (P. Charaudeau, 1983).

Dar, oricât de legitimat este şi oricât de mare este autoritatea de care se bucură profesorul, comunicarea didactică este centrată pe elev, subordonată intereselor şi nevoilor de cunoaştere ale acestuia. Astfel, elevul devine co-constructor al discursului clasei, determinând profesorul să-şi formuleze discursul în funcţie de elevii săi.

Comunicarea didactică devine astfel interactivă, ceea ce permite o mai bună înţelegere şi desfăşurare a orelor de curs.

Obiectul de cunoaştere, cunoştinţele savante, discursul ştiinţific cunosc o serie de transpuneri didactice succesive înainte de a ajunge la destinatarul lor, elevul. Şcoala trebuie să împartă în mod egal între membrii ei cunoştinţele fundamentale, indispensabile funcţionării ei.

„Vorbirea didactică este profund instituţională, deci convenţională, atât în formele pe care le poate îmbrăca, cât şi în conţinuturile pe care este autorizată să le vehiculeze, conform criteriilor de adevăr şi de ideologie, stabilite de proiectul social şi politic al unei societăţi, într-un anumit moment al dezvoltării sale.” (V. Dospinescu, 1998).

 

Bibliografie:

  1. Ardeleanu, S.-M., Coroi, I.-C., 2002 – Analyse du discours. Eléments de théorie et pratique sur la discursivité, editura Universităţii, Suceava
  2. Charaudeau, P., 1983 – Langage et Discours, Eléments de sémiolinguistique, Hachette, Paris
  3. Chevallard, P., 1983 – La Transposition Didactique du savoir savant au savoir enseigné, La Pensée Sauvage
  4. Dubois, J., 1973 - Dictionnaire de linguistique, Larousse, Paris
  5. Dospinescu, V., 1998 – Semne şi cunoaştere în discursul didactic, Editura Junimea, Iaşi
  6. Greimas, A.J., 1973 – Un problème de sémiotique narrative: les objets de valeur, in Langages, nr.31
  7. Maigueneau, D., 1984 – Genèse du discours, Pierre Mardaga, Bruxelles


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Capitol I

Capitolul I. Reglementãri generale Art. 1 APR Denumirea organizatiei este „Asociatia Profesorilor din România" denumitã în continuare APR. APR este organizatia profesorilor din România. În consecintã, APR reprezintã si apãrã drepturile cadrelor didactice...

Read more

Modele de cereri miscarea cadrelor didac…

Modele de cereri – mişcarea cadrelor didactice 2011-2012    Acord pentru detaşare în interesul învăţământului în anul şcolar 2011-2012    Cerere de detaşare la cerere prin concurs specific   Cerere de înscriere la concursul de ocupare...

Read more

Metode alternative de evaluare proiectul…

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE: PROIECTUL ŞI PORTOFOLIUL   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei Timiş     PROIECTUL Constituie o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă....

Read more

4 ore de sport pe saptamana din anul sco…

4 ORE DE SPORT PE SĂPTĂMÂNA DIN ANUL ȘCOLAR 2014-2015 Anul școlar 2014-2015 aduce unele schimbări și modificări în învățământul preuniversitar, care afectează și programa de învățământ, atât pentru elevii din...

Read more

Modalitati de dezvoltare a gustului pent…

MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A GUSTULUI PENTRU LECTURĂ Băcanu Mariana Profesor învățământ primar Colegiul Național ,,Ana Aslan” Brăila Lectura...

Read more

Surse si resurse de relationare ale cons…

SURSE ȘI RESURSE DE RELAȚIONARE ALE CONSILIERULUI ȘCOLAR CU ELEVII CICLULUI GIMNAZIAL   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Consilierea reprezintă o acțiune complexă prin care se urmărește sugerarea...

Read more

Planificare model pentru abilitati pract…

Planificare model pentru abilitati practice invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Civilizatie si cultura în arhitectura Ro…

CIVILIZAŢIE ŞI CULTURĂ ÎN ARHITECTURA ROMEI ANTICE      Prof. Dimitriu Astrid-Alina Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman       Civilizaţia şi cultura romană, cu asimilările vechilor civilizaţii mediteraneene, ale experienţelor ingineriei etrusce în construcţii, tehnici şi...

Read more