Cum comunica animalele intre ele

Dintotdeauna omul a incercat sa dezlege misterele comportamentului animalelor. De cand oamenii de stiinta s-au deplasat pe teren, au putut fi intelese, demonstrand astfel ca regnul animal isi are legile sale si limbajele sale. Lung si dificil, studiul modurilor de exprimare a animalelor a cerut oamenilor de stiinta rabdare, perseverenta si respect. Dar, principala dificultate a acestui studiu rezida din faptul ca omul nu trebuie sa se refere la propriul sau limbaj pentru a aprecia semnalele utilizate de animale, pentru ca astfel vor deforma realitatea acestor coduri. Prin limbajul lor, animalele pot exprima teama, bucuria, incertitudinea sau agresivitatea, dar felul in care o fac difera de modul de exprimare uman. In urma cercetarilor intreprinse, specialistii au constatat ca animalele pot comunica intre ele prin cantec, prin gesturi, prin cai chimice, prin mimica sau printr-un ansamblu complex de semnale.

Armonia care domneste in stupul de albine este binecunoscuta. Unitatea “societatii” albinelor se realizeaza si datorita limbajului folosit de aceasta pentru a-si transmite diferite informatii. Nu este vorba de un limbaj articulat ca la oameni, ci de simturi, precum vazul sau mirosul. “Cuvintele” albinelor sunt, de fapt, miscarile ritmice ale aripilor si corpului si … parfumurile. Albina culege nectarul si polenul florilor pentru a aproviziona stupul. La intoarcerea “acasa” ea le semnaleaza altor albine unde se gaseste sursa de hrana, in ce directie si la ce distanta se afla aceasta. Mirosul specific al florii vizitate, care se imprima pe corpul culegatoarei, le comunica informatiile printr-un dans care indica bogatia sursei de hrana descoperita.

La furnicile tesatoare care traiesc in regiunile calde ale Lumii Vechi, in special in zonele tropicale ale Asiei meridionale, actul de comunicare joaca un rol esential in comportament. Colonia acestor furnici este formata din lucratoare, al caror numar atinge 500.000. Toate au un simt de orientare foarte dezvoltat. Ele au ochii mari si, in consecinta, o acuitate vizuala neobisnuita. Intre altele, ele sunt capabile sa memoreze numeroase detalii asupra locului unde si-au constuit cuibul. Pentru a explora un nou teritoriu unde cu greu pot ajunge, furnicile se catara unele peste altele, constituind lanturi si piramide. Primele exploratoare se reintorc la cuib pentru a recruta alte lucratoare. Ele marcheaza itinerarul spre cuib printr-o substanta chimica numita feromom care le va conduce pe tovarasele lor spre noua regiune. Furnica tesatoare este capabila sa receptioneze cu precizie mesajele continute in mirosuri.

Ca arma de aparare, cantecul poate avertiza asupra prezentei unui eventual inamic si sa-l indeparteze chiar daca acesta intentioneaza sa se apropie. In sanul aceleiasi specii, cantecul devine semn de recunoastere. La lacuste si la unele specii de greieri, cantecul asigura unitatea de grup, impiedicandu-i pe indivizi sa se indeparteze.

Gorila transmite diferite mesaje prin gesturi. Astfel, atunci cand este stapanita de neliniste, aceasta se va lovi cu membrele superioare pe piept. Ca sa indeparteze un intrus, va scoate strigate puternice. Simtindu-se in pericol, gorila va incepe sa muste frunzisul, iar pentru a-si manifesta semtimentul de tristete isi ia o expresie apropiata de cea a anui copil suparat, dar nu va varsa niciodata vreo lacrima.

Dotata cu organe senzoriale similare celor umane, pasarea transmite si primeste mesajele. Se crede ca viteza de reactie auditiva a pasarii este de 10 ori superioara auzului omului. Printre multiplele mijloace de transmitere a meajelor, sunetul constituie la pasari mijlocul de comunicatie cel mai important.

Este foarte interesant modul de exprimare a elefantului. Se stie ca trompa il ajuta pe elefant sa apuce hrana, dar observadu-le comportamentul, cercetatorii au constatat ca aceasta ii serveste si la exprimare. Astfel, cand este iritat de vreunul dintrei ai sai, elefantul il previne de furia sa ridicandu-si capul. Tot prin miscarea trompei, elefantul poate indica un pericol grav. Ridicata spre cer, ea arata iminenta unui atac. Atunci cand elefantului ii este frica, el isi ruleaza capatul trompei!

Daca doriti sa cunoasteti cum se exprima pisica, observati-o cu atentie. Veti vedea ca, atunci cand este linistita, ea merge cu coada inclinata si urechile drepte. Daca va zari o alta pisica, ea isi va zbarli coada. Daca se crede amenintata, isi ciuleste urechile, isi scoate ghearele si isi zbarleste parul. Pentru a intregi aceasta postura, ea sufla si miauna. Astfel, in cateva secunde, o pisica poate trece de la starea de liniste spre cea de agresivitate.