Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Directii expresioniste in poezia lui Ion Barbu
Vineri, 08 Mai 2009 03:00

DIRECŢII EXPRESIONISTE IN POEZIA LUI ION BARBU

Institutor: Nevodenszki Sorina

Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Jud. Timis

 

“În poezia mea, ceea ce ar putea trece drept modernism nu este decât

o înnodare cu cel mai îndepãrtat trecut al poeziei: oda pindaricã. Neputând sã apar cu lira în mânã si florile pe ca, mi-am poleit versul cu cât mai multe sonoritãti.”[1]

 

 

În literaturã, expresionismul este considerat o revoltã împotriva realismului sau naturalismului, o cãutare a unei realitãti psihologice sau spirituale, iar nu o înregistrare a unor evenimente exterioare surprinse în secventa lor logicã.

Curentul apare în Germania, între anii 1911-1925; denumirea lui provine din francezul expressionisme si germanul Expressionismus. Se deosebeste în mod fundamental de naturalism si impresionism. Spiritul creator nu mai rãmâne pasiv, nu mai este supus obiectului, ci se reflectã în exterior, venind sã dea expresie întregului.

Expresionismul se manifestã cu întregul sãu cortegiu de fenomene, prin trãirile halucinatorii, reprezentãrile fantaste, deformate ale lumii, constiinta finalã, apocalipticã, generate de priza societãtii timpului. Lumea, considerã ei, a ajuns la un capãt, e perioada declinului civilizatiei industriale, incapabilã de a mai produce ceva nou, de a renaste, precum pasãrea Phoenix, din propria-i cenusã.

Este un glas de disperare al omului împotriva unei civilizatii acaparatoare, demonice, sufocantã prin mecanicitatea ei, prin lipsa de adaptare la coordonatele fiintei umane, rãmasã la un nivel inferior de evolutie. Este un strigãt al fiintei, reprezentat foarte bine în tablourile expresionistilor, printre care un important reprezentant este Edvard Munch, cu tabloul sãu, tipãtul. Contururile se pierd, apar tuse de culoare ce par a se îmbina si totul pare cã strigã în mod disperant. Ioana Em. Petrescu observa actul poetic barbian ca «depãsire a modernismului printr-o infuzie de arhaicitate, adicã printr-o reîntoarcere spre un univers originar.[2] De altfel, lirica barbianã exploateazã adeseori cel mai îndepãrtat trecut al poeziei.

Într-un interviu acordat lui Felix Aderca, din 1927, creatia lui Ion Barbu era împãrtitã de acesta în patru etape: parnasianã, antonpanescã, expresionistã si saradistã, desi poetul va avea de obiectat la afirmatii reporterului: ,,Deosebesti patru momente în evolutia acestor zece ani literari ai mei: parnasian, antonpanesc, expresionist, saradist. Dã-mi voie sã întâmpin cu câte o obiectie pe fiecare din aceste epitete”[3].

Totodatã, ca urmare a faptului cã Felix Aderca plaseazã una dintre etapele poetice ale liricii lui Barbu sub influenta expresionistã, acesta îi rãspunde : ,, Nu vrei sã vezi, mai degrabã, în aceastã a treia fazã, o incursiune în sfânta razã a Alexandriei ?’[4]

,,Poet nu doar de talent, dar cu un simt aparte al poeziei, cu o capacitate de a rafina expresia artisticã într-un mod rar întâlnit, Ion Barbu a fost încã de la debut un poet exemplar. Fãrã a se ralia avangardei, a adus în literatura românã o poezie de incontestabilã noutate, revitalizând lirismul într-o directie mai putin sau deloc uzitatã.’’[5]

Noile curente poetice ale vremii, printre care si expresionismul sunt tolerate de poet ,,în mãsura în care au însemnat o revenire la imaginativ si la romantic(...) în mãsura în care au însemnat obraznicã insurectie, confuziune pederastã, reclamã dezmãtatã’’,[6] ele nu au reprezentat decât forme goale.

Ciclul parnasian, în care se rescriu misterele eleusine, dionisiacul, mitologia greacã, într-o formulã de expresie obiectivã, dar vizualizatã, propune miscãrile vitale de contopire cu universul. Elanul spre absolut, orientarea spre elementar, histeria vitalistã, dezlãnțuirea de energii sunt trãsãturi expresioniste pe care le întâlnim în poeziile sale. Creația sa exprimã dorința de comunicare cu universul, de contemplare a lumii în totalitatea ei, fiind o stare de intelectualitate. Aspirația sa cãtre lirismul pur, presupune o stare inițiaticã ce nu poate fi exprimatã decât într-un limbaj încifrat, în care concizia este formula cea mai aleasã, concretizatã în imagini sintezã, propoziții eliptice, asocieri de cuvinte socante.

Ion Barbu aspirã la o poezie care sã nu continã nimic de prisos, sã nu fie redundantã, ci sã se concentreze asupra esentei. “Scopul, expresia minimalã a cãrei frumusete e primordial intelectualã, derivã din concentrarea unei cantitãti cât mai mari de informatii într-un volum, într-o cuprindere cât mai micã”.[7]


 

1 I. Valerian, apud Florin Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj-Napoca , 2007, p.93.

2 Ioana Em. Petrescu, apud Fl. Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj-Napoca, 2007, p.102.

[3] Ion Barbu, apud Vasile Ursan, Studii literare si stilistice, Casa de Presã si Editurã „Tribuna”, Sibiu, 2000, p.91.

[4] I. Barbu, apud Fl Oprescu, op cit, p. 107.

[5] Al. Ruja, Ipostaze critice, Ed. Excelsior, Timisoara, 2001, p. 65.

[6]Ion Barbu apud Florin Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj- Napoca, 2007, p.91.

[7] Mandics Gyõrgy, Ion Barbu „Gest închis”, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1984, p. 250.

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:29
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

O experienta Comenius mobilitati individ…

O EXERIENȚĂ! BATH-MAREA BRITANIE (COMENIUS-MOBILITĂȚI INDIVIDUALE)   Profesor pentru învățământul primar, Daniela Popescu, Școala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, București, sector 3   MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îți apare în minte Londra cu Big...

Read more

Creativitatea profesorului in demersul d…

CREATIVITATEA PROFESORULUI ÎN DEMERSUL DIDACTIC Prof. Bălăuță Dana Colegiul Național ”Mihail Kogălniceanu” Galați Creativitatea. Ce este creativitatea în cazul profesorului sau al elevului? Câteva enunțuri, principii, idei pentru a veni în...

Read more

CALOIANUL - FAPT SI ACT FOLCLORIC

  CALOIANUL – FAPT ŞI ACT FOLCLORIC Prof. Iorga Violeta Şcoala 16 ,,Nicolae Bãlcescu”, Galati     Ca majoritatea textelor populare, Caloianul trebuie interpretat din dublã perspectivã: ca act si fapt folcloric. Textul...

Read more

Necesitatea cunoasterii psihologice a el…

 NECESITATEA CUNOAŞTERII PSIHOLOGICE A ELEVULUI (APLICAŢIE – ELEVUL ÎN CLASA PREGĂTITOARE)                                                                                                       Prof. înv. primar Oancea Adelina                                                                                         Şc. Gimnazială ,, I. C. Lăzărescu”- Ţiţeşti Structura - Şc. cu cl. I-IV Valea Stânii,...

Read more

Educatia pentru sanatate

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE Macarie Cristina, prof. pedagogie Liceul Vocațional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș Educaţia pentru sănătate este indicat să fie începută cât mai precoce. Prin obiceiurile sănătoase se asigură...

Read more

Metodologie de organizare si desfasurare…

Metodologie de organizare si desfasurare a probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Metodologia din 10 septembrie...

Read more

Infograficele in activitatea didactica

INFOGRAFICELE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Profesor Bușcă Alexandru Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: Articolul de față prezintă noțiunea de infografic, necesitatea utilizării acestuia în cadrul...

Read more

Continutul continuturile invatamantului

CONŢINUTUL/ CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Prof. drd. Corlade Ecaterina Iulia Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Bacău, România Conceptul de conţinut (sau conţinuturi) desemnează substanţa cea mai palpabilă, mai concretă, a procesului de învăţământ,...

Read more